Primăria Orașului Beclean
Prima pagină
Primaria Orașului Beclean
Aleea Trandafirilor , nr. 2,
Beclean, Bistrita-Nasaud,
425100
Telefon
Secretariat: 0263-343687
Asistenta Sociala: 0263-340388
Biroul Agricol: 0263-340399
Starea Civila: 0263-340466
Contabilitate: 0263-343447
Casa de Cultura: 0263-343716
Fax
0263-343686
E-mail
secretariat@primariabeclean.ro

 

Monografia Becleanului

 

Bijuterie a văii Someşului, Becleanul reprezintă un punct de intersecţie al tradiţiilor culturale din zona centrală a Ardealului, dar şi o zonă în continuă dezvoltare. Dovadă stau realizările administraţiei locale, care participă intens la modernizarea şi promovarea oraşului, atât prin crearea unui spaţiu public plăcut, cât şi prin derularea de proiecte turistice, cum sunt Băile Figa sau competiţiile ecvestre de la Herghelia Beclean. Dincolo de istoria bogată, strâns legată de cea a familiei nobiliare transilvănene Bethlen, care a ridicat cetatea în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea de pe Someş, Becleanul are multe de oferit, atât localnicilor, cât şi vizitatorilor.

 

Becleanul, cunoscut şi sub numele de „Beclean pe Someş”, s-a făcut cunoscut în lume nu numai prin faptul că era un important nod de drumuri şi căi ferate, de ape (Someşul şi Şieul), dar şi ca „târg”, loc de întâlnire al popu1aţiei din zonă, fiind un important centru comercial încă din vechime, astăzi fiind renumite „târgurile de ţară”, organizate de 2-3 ori pe an, dar şi organizarea săptămânală a unor târguri în care populaţia, din zonă îşi valorifică produsele.

 

Realizarile administratiei locale

Amenajare Parc Central Amenajarea noii gradinite Becleanul - oras turistic  Catedrala ortodoxa

       Amenajare Parc Central                    Amenajarea noii gradinite             Becleanul - oras turistic                 Catedrala ortodoxa

În ultimii ani oraşul Beclean a avut parte de numeroase transformări, datorită măsurilor de modernizare luate de administraţia locală pentru locuitorii săi. Cele mai importante se referă la continuarea programului de construire a locuinţelor ANL, de modernizare a străzilor, renovarea sediilor instituţiilor publice ale oraşului, amenajarea unei Case de Cununii moderne şi permanenta preocupare pentru curăţenia şi înfrumuseţarea oraşului.

 

Programul de modernizare al oraşului Beclean continuă an de an, străzile devenind din ce în ce mai frumoase şi mai moderne. Printre preocupările principale ale administraţiei publice locale se numără şi înfrumuseţarea spaţiilor publice. În fiecare primăvara o mulţime de flori care aduc bucurie localnicilor şi celor care vizitează Becleanul sunt plantate în aceste spaţii, iar parcul central şi clădirea Primăriei au fost amenajate pentru a crea un spaţiu public plăcut vederii.

 

Prima jumătate a anului 2007 a adus pentru comunitatea locală renovarea şi modernizarea sediului bibliotecii orăşeneşti „Liviu Rebreanu”, iar tinerii însurăţei îşi pot uni destinele într-o Casă de Cununii modernă. Fidelă tradiţiei culturale a oraşului, administraţia locală organizează an de an „Zilele oraşului Beclean”, care atrag mii de participanţi în cele trei zile dedicate acestei manifestări.

 

 

Baile Figa

Baile Figa vazute de la inaltime Toboganele acvatice uriase Lacul sarat Cerbul Tratamente cu namol

         Vedere panoramica                Toboganele acvatice uriase         Lacul sarat Cerbul           Tratamente cu namol

 

Complexul balnear Băile Figa a fost inaugurat în iunie 2010, fiind realizat de Primăria Beclean prin accesarea proiectului „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea Nord-Vest”, finanţat din fonduri Phare 2005, care s-a derulat în acelaşi timp la Cojocna şi Dej. Valoarea proiectului derulat la Băile Figa este de 1 milion de euro.

Băile Figa se întind pe 15 hectare de teren, iar amenajarea spaţiilor a fost astfel gândită încât staţiunea să ofere un loc perfect de relaxare, dar şi o oază de sănătate, având în vedere că apele sărate şi nămolul de aici au proprietăţi asemănătoare cu cele de la Techirghiol. Dincolo de amenajarea peisagistică de excepţie, unde gazonul, florile şi micile detalii dau farmec şi culoare locului, turiştii pot petrece aici o zi fără a se plictisi nicio clipă.

Oferta cu care Băile Figa îşi aşteaptă turiştii în fiecare zi cuprinde, printre alele, un bazin cu apă sărată, o piscină acoperită cu apă dulce, minibazine jacuzzi, cabinet medical, săli de masaj, sală fitness, bazine speciale pentru tratament cu nămol (perfect pentru a începe un tratament în ameliorarea bolilor reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ale aparatului locomotor sau chiar afecţiuni ginecologice), parc de joaca pentru copii, cu mobilier ecologic, din lemn, plajă cu nisip şi şezlonguri, terenuri de sport (unul de fotbal si doua de tenis) sau terase generoase.

 

 

La rascruce de ape si drumuri

Somesul la Beclean Gara Beclean pe Somes

                           Somesul la Beclean                                         Gara Beclean pe Somes

 

Importanţa Becleanului este dată în primul rând de amplasarea teritoriului său şi a satelor aparţinătoare la confluenţa celor două râuri, Someşul Mare şi Şieul, cât şi la încrucişarea unor artere circulaţie, oferind omului condiţii optime de trai din cele mal vechi timpuri şi până în prezent. La o distanţă de câteva zeci de kilometri se află Rezervaţia Naturală Munţii Rodnei, Munţii Călimani şi Ţibleş, precum şi Pasul Tihuţa, cunoscut pentru Castelul Dracula, o importanţă atracţie turistică a zonei.

Specialiştii atestă locuirea acestor teritorii în epoca paleolitică (aprox.50.000 ani înainte de Hristos), continuarea şi dezvoltarea în neolitic (aprox.5500-l900 ani înainte de Hristos) şi în epoca bronzului (1700-1150 înainte de Hristos). Descoperirile arheologice dovedesc existenţa pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate (cetăţi), cum ar fi cea de pe „Varba”, la est de Coldău, descoperită în secolul XIX şi recenta descoperire, la sfârşit de secol XX pe „Bileag”, unde s-a descoperit o cetate dacică de către cercetători ai Universităţii din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, cercetări care sunt în curs de evaluare.

 

 

 

Beclean, de la Bethlen

1 63  68  64

Aşezare de seama la întâlnire de ape şi drumuri, în vechime reşedinţă cnezială, apoi ecleziastică şi feudală cu cetate în Evul Mediu, târg şi oraş în epoca contemporană, este atestat documentar din anul 1235, Becleanul împlinind anul acesta, 2012, 777 de ani de la prima sa atestare într-un document oficial.

Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, prin donaţie regală a intrat în posesia nobililor Apaffi din Nuşeni ajunşi la conducerea comitatului Solnocul Interior în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. La sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui următor, cnezatul Văii Meleşului, cu centrul la Villa Magna (Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu şi apoi Nuşfalău, Nuşeniul de azi), a devenit prin înnobilarea căpeteniei locale româneşti, domeniul feudal al familial Apa, iar mai târziu Apaffi.

Familia Bethlen se constituie în urma dezmembrării domeniului nobiliar al Apaffeştilor din Nuşeni, alcătuit din 22 de sate şi moşii. Cu privire la familia nobiliara Bethlen, George Bariţiu arată că a fost „de origine română însă renegată”, desigur ca urmare a funcţiilor avute , a înnobilării şi atribuirii de moşii.

 

Castelul Bethlen

1  2  

 

Prima atestare documentară a aşezării Beclean apare în forma de Bethlem în anul 1305. În 1438 membrii familiei Bethlen au câştigat deja dreptul de a construi o cetate din piatră sau o cetate întărită cu palisadă, dar aceasta a fost construită numai în jurul anului 1543. În anii 1570, cetatea a fost transformată într-o cetate renascentistă cu patru bastioane de colţ. În incinta cetăţii se aflau mai multe clădiri şi o capelă. După războaiele conduse de Francisc Rákóczi II. (1703–1711), administrarea austriacă a demolat cetatea, care după anul 1712 nu mai apare în izvoare. În 1866 istoricul László Kővári a scrisă că încă se văd conturul cetăţii şi ruinele unui bastion. Cetatea şi aşezarea din jurul ei au constituit cel mai important centru domenial al familiei Bethlen, din acest motiv în cursul secolelor familia a construit aici mai multe castele şi conace.

 

S-au păstrat în Beclean patru reşedinţe ale familiei, dintre care cel mai important este fostul castel al contelui András Bethlen din centrul oraşului (actualul Grup Şcolar Agricol), construit în stil baroc în secolul al XVIII-lea. Conacul contelui Béla Bethlen a fost construit în 1929, şi astăzi funcţionează ca sanatoriu. Fostul castel al lui László Bethlen a fost modificat radical în secolul al XX-lea, în prezent fiind folosit de Şcoala Generală Grigore Silasi. Castelul contelui Pál Bethlen a fost construit în apropierea fostei cetăţi. În anii 1990 au funcţionat în castel casa de cultură şi biblioteca orăşenească, iar la ora actuală este sediul primăriei din Beclean.

 

Biserica reformata

1 

Prima referire concretă la biserica dedicată Sântului Ioan din Beclean datează doar din 1433, când la solicitarea fiului lui Ioan Bethlen, Grigore (1414–1450), papa Eugen al IV-lea (1431–1447) a acordat indulgenţă, printre altele, şi acestei biserici. Detaliile gotice târzii ale bisericii, care s-au păstrat până în zilele noaste sunt însă ceva mai recente, putând fi datate spre finele secolului al XV-lea. În aceeaşi perioadă a fost confecţionat şi monumentul funerar al lui Grigore Bethlen –fiul lui Anton–, care decedase în 1500 şi a fost înmormântat probabil în cripta de sub cor.

 

În secolul al XVI-lea biserica a devenit unitariană, iar începând cu anii 1615–1620 deserveşte comunitatea reformată din localitate. Între 1771–1772 lăcaşul a trecut printr-o restaurare de amploare, lucrările fiind patronate de contele Ludovic Bethlen din Beclean (1714–1779). În urma acestor intervenţii biserica a dobândit detaliile baroce existente şi astăzi. Mobilierul de lemn a fost pictat de tâmplarul Iosif Henne. Coronamentul amvonului a fost sculptat din lemn în 1773, probabil la dispoziţia contelui Grigore Bethlen (1717–1792), fratele lui Ludovic.

 

Herghelia

     

În zona Băilor Figa este amplasată o cunoscută Herghelie de „Cai de Rasă” din subordinea Ministerului Agriculturii, în cadrul căreia este organizat turismul montan prin călărie. Pe întreg parcursul anului cetăţeni străini, turişti proveniţi din Belgia, Franţa, Germania şi alte ţări europene, practică acest gen de turism în munţii Rodnei, Călimani şi Ţibleş, de aici fiind organizate şi excursii de cunoaştere a diferitelor zone ale ţării, de la Mănăstirile din Moldova şi până la frumuseţile din Delta Dunării.

Depozitul de armăsari a luat fiinţă în anul 1970, iar în anul 1978 ia fiinţă herghelia propriu-zisă axată, la început, pe creşterea unei rase pentru caii de muncă (Semigreu Românesc). Începând cu anul 1993, în herghelie se creşte şi rasa Lipitan. În 2002: herghelia trece în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor ca secţie în structura Direcţiei Silvice Bistriţa, iar în noiembrie 2011, nucleul de rasă Furioso North Star este adus la Beclean de la Herghelia Slatina.

La Herghelia Beclean se desfăşoară cursuri de echitaţie, dresaj şi antrenament pentru tineretul cabalin sau formarea şi antrenarea cailor de atelaje. De asemenea, sunt organizate spectacole şi concursuri sportive ecvestre, iar una din principalele funcţii ale acesteia sunt agrementul şi turismul ecvestru.

 

Personalităţi

  Andras Bethlen  Ludovica Rebreanu  Regizorul Radu Afrim  Profesorul Grigore Silasi

  Academicianul Liviu Maior        Andras Bethlen        Ludovica Rebreanu                          Regizorul Radu Afrim                        Profesorul Grigore Silasi

De Beclean sunt legate şi existenţa în istoria culturii şi literaturii române a unor personalităţi de seamă. Amintim doar pe Grigore Silaşi (1836-l897), originar din Beclean, fiu al protopopului greco-catolic Vasile Silaşi, primul profesor de limba şi literatura română a Universităţii din Cluj, purtător al aspiraţiilor românilor pentru păstrarea limbii şi fiinţei naţionale, el fiind purtătorul doleanţelor românilor la împăratul Francisc Iosif I („Pronunciamentul de le Blaj”) din 1868.

De asemenea, mama marelui romancier român, Liviu Rebreanu, este originară din Beclean, iar pe aici au trecut sau au trăit personalităţi de marcă a istoriei şi culturii române, începând cu Petru Rareş al Moldovei apoi cu Nicolae Iorga, Mihai Eminescu sau George Coşbuc. Printre cetăţenii de onoare ai Becleanului se numără profesorul Liviu Maior, fostul Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului Bartolomeu Anania, precum şi primari ai oraşelor înfrăţite. Unul dintre cei mai renumiţi regizori români, Radu Afrim, distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale, este de asemenea născut la Beclean.

 

Folclor şi cultură

Ansamblul folcloric Somesul  Biblioteca oraseneasca  Colocvii literare

              Ansamblul folcloric Somesul                 Biblioteca oraseneasca                           Colocvii literare

Fiind aşezat într-o zonă de interferenţe a culturii populare, la intersecţia subzonelor etnofolclorice Someş - Câmpie şi Someş - Maramureş (Ţara Lăpuşului) , Becleanul este depozitarul unor impresionante obiceiuri folclorice şi tradiţii populare. Amintim numai de existenţa în oraş a două ansambluri de valorificare a folclorului local şi zonal, „Someşul”, al Casei de Cultură şi „Cununiţa” al Clubului Copiilor şi Elevi1or, ansambluri renumite în ţară şi străinătate

Ansamblul folcloric „Someşu” al Casei Orăşeneşti de Cultură Beclean a prezentat o serie de spectacole artistice peste hotare care s-au bucurat de un real succes.

Aici şi-a desfăşurat activitatea renumitul cenaclu al tinerilor scriitori ai generaţiei 80, „SAECULUM”, care reunea scriitori din întreaga ţară, uniţi pentru a rezista împotriva ideologiei comuniste, acest cenaclu fiind la originea recentului Club „Saeculum”, care funcţionează în Beclean şi care uneşte istorici, filozofi, politologi, scriitori şi publicişti, aceştia ducând la naşterea cunoscutelor colocvii naţionale, „Colocviile de la Beclean”, cu adânci rezonanţe în cultura română de după 1989.

 

Sarbatori traditionale

Instrutatul boului la Figa Instrutatul boului la Figa  Zilele becleanului

                                             Instrutatul boului la Figa                                                                    Zilele Becleanului

„Înstruţatul boului” este un spectacol folcloric, perpetuare a unor ritualuri mitice din vremea dacilor. În duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped încornorat din sat i se pune cununa pe creştet, iar apoi este înhămat şi împodobit cu flori şi panglici colorate. După încheierea liturghiei, este plimbat prin tot satul de flăcăi în straie populare şi călăreţi costumaţi şi lăsat liber pentru a fi atins de fetele din sat. Fata care reuşeşte să prindă unul din coarnele boului se va mărita prima.

De sorginte mai modernă, Zilele oraşului Beclean sunt organizate de Consiliul Local în fiecare an, şi durează trei zile, fiind dedicate primei atestări documentare a oraşului. În cele trei zile de sărbătoare, se organizează un Carnaval care atrage tot mai mulţi participanţi de la un an la altul, precum şi spectacole cu muzică folclorică şi uşoară sau concursuri sportive.

 

Imprejurimile orasului

Muntii Rodnei  

                  Muntii Rodnei                                 Muntii Tiblesului                                          Drumetii calare

Turismul ecvestru este una din atracţiile zonei din apropierea oraşului Beclean, Herghelia Beclean organizând parcurgerea călare a unor trasee pe drumuri forestiere şi păşune prin Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu, cu opriri la stână pentru prânz sau observarea animalelor care trăiesc în Munţii Rodnei. Pentru montaniarzi, zona din împrejurimile Becleanului este o succesiune de aventuri, între rezervaţii naturale, peşteri, lacuri, chei sau izvoare. Printre cele mai interesante opriri menţionăm Muntele de Sare de la Sărăţel, Vulcanii noroioşi de la Monor sau Peştera Izvorul Tăuşoarelor, cea mai adâncă peşteră din România.

Iubitorii de sporturi de iarnă vor găsi la circa 50 km de Beclean, la Pasul Tihuţa, mai multe pârtii de schi dotate cu telescaun şi schi-lift, baby schi şi pârtii de săniuţă. Hotelul Castelul Dracula de la Tihuţa a aparţinut lui Vlad Ţepeş, din a cărui faimă s-a inspirat Bram Stoker când a creat personajul Dracula.