{"id":503,"date":"2019-05-08T22:29:46","date_gmt":"2019-05-08T20:29:46","guid":{"rendered":"http:\/\/primariabeclean.ro\/web\/?page_id=503"},"modified":"2020-07-09T09:57:10","modified_gmt":"2020-07-09T07:57:10","slug":"cultura-si-traditii","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/primariabeclean.ro\/web\/cultura-si-traditii\/","title":{"rendered":"Cultur\u0103 \u0219i tradi\u021bii"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Becleanul, locul unor ample mi\u0219c\u0103ri literare de renume \u0219i sursa unor impresionante obiceiuri folclorice \u0219i tradi\u021bii populare.\u00a0<\/h4>

Fiind a\u015fezat \u00eentr-o zon\u0103 de interferen\u0163e a culturii populare, la interferen\u0163a subzonelor etnofolclorice Some\u015f – C\u00e2mpie \u015fi Some\u015f – Maramure\u015f (Tara L\u0103pu\u015fului), Becleanul este depozitarul unor impresionante obiceiuri folclorice si tradi\u0163ii populare. Amintim numai de existen\u0163a \u00een ora\u015f a dou\u0103 ansambluri de valorificare a folclorului local \u015fi zonal, „Some\u015ful” al Casei Or\u0103\u015fene\u015fti de Cultur\u0103 \u015fi „Cununi\u0163a” al Clubului Copiilor \u015fi Elevilor, ansambluri renumite \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, f\u0103r\u0103 s\u0103 uitam de existenta unei bogate mi\u015fc\u0103ri literare \u00een ora\u015ful Beclean.<\/p>

Clubul Saeculum<\/strong> –<\/span> \u00een ora\u015f \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea renumitul\u00a0cenaclu<\/strong> al tinerilor scriitori ai genera\u0163iei 80,\u201eSAECULUM\u201d,<\/strong> care reunea scriitori din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, uni\u0163i pentru a rezista \u00eempotriva ideologiei comuniste, acest cenaclu fiind la originea actualului Club \u201eSaeculum\u201d, care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een Beclean \u015fi care reune\u015fte istorici, filozofi, politologi, scriitori \u015fi publici\u015fti, ace\u015ftia duc\u00e2nd la na\u015fterea cunoscutelor colocvii na\u0163ionale, \u201eColocviile de la Beclean\u201d, cu ad\u00e2nci rezonan\u0163e \u00een cultura rom\u00e2na de dup\u01031989.<\/p>

Ansamblul folcloric \u201eSome\u015ful\u201d<\/strong><\/span> – al Casei Or\u0103\u015fene\u015fti de Cultur\u0103 Beclean are o activitate de c\u00e2teva decenii \u00een slujba obiceiurilor \u015fi a tradi\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti. \u00centreaga activitate a fost canalizat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163area ansamblului pe \u00eendeplinirea acelui deziderat esen\u0163ial de p\u0103strare a nestematelor folclorului rom\u00e2nesc, cu o preocupare accentuat\u0103 pentru promovarea folclorului din zona noastr\u0103, a plaiurilor some\u015fene.<\/p>

Ansamblul folcloric al Casei Or\u0103\u015fene\u015fti de Cultur\u0103 din Beclean prezint\u0103 de fiecare dat\u0103 \u00een spectacolele sale o mare varietate de c\u00e2ntece \u015fi dansuri populare din diferite regiuni ale \u0163\u0103rii. Marea varietate \u015fi valoarea deosebit\u0103 a programului artistic este dublat\u0103 de frumoasele costume populare purtate de c\u0103tre membrii ansamblului, pentru fiecare dans exist\u0103 un costum specific regiunii respective. De-a lungul existen\u0163ei sale, Ansamblul folcloric \u201eSome\u015ful\u201d a c\u00e2\u015ftigat numeroase distinc\u0163ii,premii \u015fi diplome pentru particip\u0103rile sale \u00een diferite festivaluri sau concursuri na\u0163ionale sau interna\u0163ionale \u015fi a prezentat o serie de spectacole artistice peste hotare care s-au bucurat de un real succes. Dansatorii populari de la Beclean au fost \u015fi sunt ambasadori demni \u015fi aprecia\u0163i ai c\u00e2ntului, folclorului \u015fi portului tradi\u0163ional rom\u00e2nesc, pe numeroase scene interna\u0163ionale.<\/p>

Orchestra Casei de Cultur\u0103 <\/strong>–<\/span> \u00a0a sus\u0163inut spectacole \u00een Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Turcia , Belgia, Fran\u0163a, Italia, Bulgaria, Croa\u0163ia \u015fi \u00een multe alte p\u0103r\u0163i, duc\u00e2nd faima \u015fi frumuse\u0163ea c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc peste hotare. A ob\u0163inut Marele Premiu la edi\u0163ia a \u2013 IV-a a Festivalului C\u00e2ntecului \u015fi Portului Popular – Tulcea.<\/p>

S\u0103rb\u0103toarea \u201e\u00ab\u00censtru\u0163atul boului\u00bb de la Figa –<\/strong> <\/span>este un spectacol folcloric al \u00eencrederii omului \u00een triumful Soarelui a c\u0103rui energie d\u0103 siguran\u0163a bel\u015fugului \u015fi speran\u0163a de bun\u0103stare. Obiceiul este o perpetuare a unor ritualuri mitice din vremea dacilor care atribuiau unor for\u0163e divine puternica rev\u0103rsare de lumin\u0103, c\u0103ldur\u0103 \u015fi culoare ce declan\u015feaz\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul prim\u0103verii o fantastic\u0103 explozie vegetativ\u0103 care \u00eenvesele\u015fte lumea \u015fi sufletul omului. \u00cen duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped \u00eencornorat din sat i se pune cununa pe cre\u015ftet, iar apoi este \u00eenh\u0103mat \u015fi \u00eempodobit cu flori \u015fi panglici colorate. Dup\u0103 \u00eencheierea liturghiei oficiate la Biserica Ortodox\u0103 din localitate, taurul este purtat de feciori de-a lungul satului, de la Biseric\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful unui deal, fiind \u00eenso\u0163it de fete de m\u0103ritat, \u00eembr\u0103cate \u00een straie populare \u015fi de c\u0103l\u0103re\u0163i costuma\u0163i, de asemenea, \u00een portul de s\u0103rb\u0103toare. C\u00e2nd ajung la locul cu pricina, feciorii duc boul \u00eenstru\u0163at pe deal, iar apoi pornesc la vale, \u00eenso\u0163ind animalul \u00eemp\u0103nat. Cam pe la jum\u0103tatea drumului, boul este l\u0103sat liber, pentru ca fetele care-l a\u015fteapt\u0103 \u00een vale s\u0103-l poat\u0103 atinge. Tradi\u0163ia spune c\u0103 fata care reu\u015fe\u015fte s\u0103 prind\u0103 unul dintre coarnele boului se va m\u0103rita prima, \u00een anul respectiv. Ritualul care urmeaz\u0103 parcursul deal-vale se repet\u0103 de vreo 4-5 ori, dup\u0103 care boul \u00eenstru\u0163at este dus \u00een curtea C\u0103minului Cultural din Figa, unde se adun\u0103 to\u0163i participan\u0163ii. \u00cen timpul ceremonialului, doi fl\u0103c\u0103i cu paparuga la br\u00e2u \u015fi cu fe\u0163ele acoperite aproape \u00een totalitate sunt stropi\u0163i cu gale\u0163i pline cu ap\u0103 de oamenii care urm\u0103resc obiceiul de pe margine, pentru ca anul s\u0103 fie unul m\u0103nos. S\u0103rb\u0103toarea este anun\u0163at\u0103, popularizat\u0103 \u015fi animat\u0103 de fl\u0103c\u0103i c\u0103lare, care \u00eentrerup din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ritualul, trec\u00e2nd \u00een vitez\u0103 prin mijlocul oamenilor.<\/p>

Zilele ora\u015fului Beclean<\/strong> \u2013<\/span> s\u0103rb\u0103toare tradi\u0163ional\u0103, a c\u0103rei date de desf\u0103\u015furare se stabilesc \u00een fiecare an de c\u0103tre Consiliul Local Beclean. Este o s\u0103rb\u0103toare anual\u0103, cu durata de trei zile (vineri, s\u00e2mb\u0103t\u0103, duminic\u0103) dedicat\u0103 primei atest\u0103ri documentare a ora\u015fului Beclean. \u00cen cele trei zile de s\u0103rb\u0103toare \u015fi bun\u0103 dispozi\u0163ie, Becleanul g\u0103zduie\u015fte o serie de evenimente culturale \u015fi artistice, care atrag an de an tot mai mul\u0163i participan\u0163i, precum \u015fi numeroase spectacole folclorice, concerte de muzic\u0103 u\u015foar\u0103, cu interpre\u0163i \u015fi forma\u0163ii binecunoscute, concursuri \u015fi competi\u0163ii sportive.<\/p>

Festivalul Celtic Transilvania<\/strong> –<\/span> un eveniment anual complex, unic \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi chiar\u00a0\u00een estul Europei, \u00een care se combin\u0103 armonios activit\u0103\u021bile de reconstituire istoric\u0103 a\u00a0perioadei celtice a Transilvaniei, prezent\u0103ri de aspecte din via\u0163a dacilor, cel\u0163ilor, romanilor \u015fi a altor popoare antice, cu spectacole \u015fi concerte de muzic\u0103 folk, rock \u0219i metal.\u00a0Se desf\u0103\u015foar\u0103 anual, \u00een cel de-al treilea weekend al lunii iulie, pe un platou natural, l\u00e2ng\u0103 Parcul Balnear B\u0103ile Figa.<\/p>

Personalit\u0103\u0163i<\/span> <\/strong>– de Beclean sunt legate \u015fi existen\u0163a \u00een istoria culturii \u015fi literaturii rom\u00e2ne a unor personalit\u0103\u0163i de seam\u0103.<\/p>

Grigore Sila\u015fi<\/strong> (1836-l897), originar din Beclean, fiu al protopopului greco-catolic Vasile Sila\u015fi, preot greco \u2013 catolic, filolog \u015fi folclorist rom\u00e2n, membru de onoare (1877) al\u00a0Academiei Rom\u00e2ne. \u00centre anii 1872\u20131886 a fost \u015feful catedrei de limba \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 la Universitatea Francisc Josef din Cluj, primul profesor de limba si literatura rom\u00e2na al Universit\u0103\u0163ii din Cluj, purt\u0103tor a1 aspira\u0163iilor rom\u00e2nilor pentru p\u0103strarea limbii \u015fi fiin\u0163ei na\u0163ionale, el fiind mesagerul dolean\u0163elor rom\u00e2nilor la \u00eemp\u0103ratul Francisc Iosif I („Pronunciamentul de la Blaj”) din 1868.<\/p>

Liviu Maior<\/strong>\u00a0(n.\u00a01940), istoric, diplomat \u015fi politician rom\u00e2n,. ministru al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00eentre\u00a01992<\/a>–1996<\/a>, senator\u00a0\u00een legislatura\u00a01996<\/a>–2000<\/a>, ambasador al Rom\u00e2niei \u00een\u00a0Canada<\/a>\u00a0din\u00a02002<\/a>, personalitate distins\u0103 c\u00een anul 1993 cu Premiul Academiei Rom\u00e2ne pentru lucrarea\u00a0„<\/em>Alexandru Vaida-Voevod<\/em><\/a>\u00a0<\/em>\u00eentre Belvedere \u015fi Versailles ,<\/em>autor a numeroase lucr\u0103ri, c\u0103r\u0163i \u015fi studii istorice, \u00eentre care volumul Rom\u00e2nii \u00een\u00a0<\/em>armata habsburgic\u0103. Solda\u0163i \u015fi ofi\u0163eri uita\u0163i, Ed. Academiei, Bucure\u015fti 2004.<\/p>

Radu Afrim<\/strong> (n. 1969), regizor rom\u00e2n, n\u0103scut la Beclean, unul dintre cei mai renumi\u0163i \u015fi valoro\u015fi regizori de teatru ai Rom\u00e2niei, distins cu numeroase premii na\u0163ionle \u015fi interna\u0163ionale, \u00eentre care amintim Premiul pentru Opera Prima acordat de Funda\u0163ia Anonimul \u00een anul 2004, Premiul CultuRAAL pentru originalitate \u00een arta teatral\u0103,\u00a0primit la Bistri\u0163a \u00a0\u00een anul 2004 \u015fi Premiul UNITER pentru cea mai bun\u0103 regie la piesa Plastilina de\u00a0Vasili Sigarev, Teatrul Toma Caragiu Ploie\u015fti, \u00een anul 2006.<\/p>

Apoi amintim c\u0103 mama celui mai mare romancier al rom\u00e2nilor, Liviu Rebreanu<\/strong>, este originar\u0103 din Beclean, men\u0163ion\u00e2nd \u015fi faptul c\u0103 prin Beclean au trecut sau au tr\u0103it personalit\u0103\u0163i de marc\u0103 ale istoriei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti, \u00eencep\u00e2nd cu Petru Rare\u015f al Moldovei, apoi cu Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Co\u015fbuc, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai vorbim de Liviu Rebreanu \u015fi familia sa.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t