{"id":521,"date":"2019-05-08T22:45:23","date_gmt":"2019-05-08T20:45:23","guid":{"rendered":"http:\/\/primariabeclean.ro\/web\/?page_id=521"},"modified":"2023-04-12T10:07:14","modified_gmt":"2023-04-12T08:07:14","slug":"castelul-pal-bethlen","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/primariabeclean.ro\/web\/castelul-pal-bethlen\/","title":{"rendered":"Castelul Beclean"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Castelul Bethlen Pal –<\/strong> Obiectiv clasat \u00een grupa B a LMI<\/strong><\/p><\/td><\/tr><\/tbody><\/table>

\u00a0Date despre monument<\/h2>

Adresa: str. Ghiocelului nr. 6.\u00a0
Cod: BN-II-m-B-01615
Datare: secolul al XVII-lea (?), \u00een jurul anului 1900\u00a0<\/p>

Date istorice<\/strong><\/p>

Prima atestare documentar\u0103 a a\u015fez\u0103rii Beclean apare \u00een forma de\u00a0Bethlem<\/strong><\/em>\u00a0<\/em><\/strong>\u00een data de 13 noiembrie a anului 1235. \u00cen 1438 membrii familiei Bethlen au c\u00e2\u015ftigat deja dreptul de a construi o cetate din piatr\u0103 sau o cetate \u00eent\u0103rit\u0103 cu palisad\u0103, dar aceasta a fost construit\u0103 numai \u00een jurul anului 1543. Cetatea \u015fi a\u015fezarea din jurul ei au constituit cel mai important centru domenial al familiei Bethlen, din acest motiv \u00een cursul secolelor familia a construit aici mai multe castele \u015fi conace. S-au p\u0103strat \u00een Beclean patru re\u015fedin\u0163e ale familiei, dintre care cel mai important este fostul castel al contelui Andr\u00e1s Bethlen din centrul ora\u015fului (actualul Grup \u015ecolar Agricol), construit \u00een stil baroc \u00een secolul al XVIII-lea. Conacul contelui B\u00e9la Bethlen a fost construit \u00een 1929, \u015fi ast\u0103zi func\u0163ioneaz\u0103 ca sanatoriu. Fostul castel al lui L\u00e1szl\u00f3 Bethlen a fost modificat radical \u00een secolul al XX-lea, \u00een prezent fiind folosit de \u015ecoala General\u0103 Grigore Sila\u015fi. Castelul contelui P\u00e1l Bethlen a fost construit \u00een apropierea fostei cet\u0103\u0163i.<\/p>

Din izvoarele istorice reiese, c\u0103 fosta cetate din Beclean a fost construit\u0103 \u00een jurul anului 1543, \u00een partea vestic\u0103 a a\u015fez\u0103rii, pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Some\u015f,. \u00cen anii 1570, cetatea a fost transformat\u0103 \u00eentr-o cetate renascentist\u0103 cu patru bastioane de col\u0163. \u00cen incinta cet\u0103\u0163ii se aflau mai multe cl\u0103diri \u015fi o capel\u0103. Dup\u0103 r\u0103zboaiele conduse de Francisc R\u00e1k\u00f3czi II. (1703\u20131711), administrarea austriac\u0103 a demolat cetatea, care dup\u0103 anul 1712 nu mai apare \u00een izvoare. \u00cen 1866 istoricul L\u00e1szl\u00f3 K\u0151v\u00e1ri \u00eenc\u0103 l-a mai v\u0103zut conturul cet\u0103\u0163ii \u015fi ruinele unui bastion. Dup\u0103 unele surse, poarta cet\u0103\u0163ii de odinioar\u0103 se afla vis-a-vis de curtea castelului P\u00e1l Bethlen.<\/p>

Pe harta ora\u015fului din prima ridicare topografic\u0103 (1769\u20131773) punctele de referin\u0163\u0103 sunt ansamblul castelului baroc din centrul a\u015fez\u0103rii (fostul castel al contelui Andr\u00e1s Bethlen) \u015fi biserica medieval\u0103 din apropierea acestuia. \u00cen afar\u0103 de aceste monumente, un ansamblu mai important, de dimensiuni asem\u0103n\u0103toare cu castelul baroc, este figurat \u015fi \u00een partea vestic\u0103 a localit\u0103\u0163ii. Pe terenul p\u0103trat, bine delimitat, se aflau \u015fase cl\u0103diri alungite. Fiindc\u0103 cetatea din Beclean nu a mai existat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, presupunem c\u0103 pe hart\u0103 apar edificiile vechi, care se aflau pe locul castelului lui P\u00e1l Bethlen. Dup\u0103 anumite izvoare, \u00een localitate a existat \u015fi un alt castel Bethlen, care avea turnuri poligonale la col\u0163 \u015fi frontonul baroc al cl\u0103dirii era decorat cu blazonul familiei Bethlen. Pe baza acestei descrieri, cl\u0103direa a fost datat\u0103 \u00een secolul al XVII-lea. O cl\u0103dire cu caracter asem\u0103n\u0103tor apare \u015fi pe o fotografie veche (probabil din secolul al XIX-lea) a castelului lui P\u00e1l Bethlen, aceast\u0103 cl\u0103dire fiind probabil predecesorul castelului actual.<\/p>

Contele\u00a0P\u00e1l<\/strong>\u00a0<\/strong>Bethlen<\/strong>\u00a0<\/strong>(1851\u20131935), de numele c\u0103ruia se leag\u0103 aspectul actual al castelului, a fost fiul contelui P\u00e1l Bethlen (1798\u20131859) \u015fi a contesei M\u00e1ria Bethlen (1827\u20131876). El a urmat studii liceale la Budapesta, \u015fi a terminat facultatea \u00een Z\u00fcrich. Dup\u0103 finalizarea studiilor, a \u00eentreprins o c\u0103l\u0103torie mai lung\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, dup\u0103 care a f\u0103cut armat\u0103 timp de 5 ani. La \u00eenceputul anilor 1870 a revenit pe mo\u015fia lui din Beclean. Prima lui so\u0163ie a fost contesa Gabriella Rh\u00e9dey (1861\u20131883), de la care s-a n\u0103scut fata cu numele Ida (1880\u20131895), cea care a avut un destin tragic, \u00eenec\u00e2ndu-se \u00een apropierea morii din Beclean. Monumentul ei funerar este cea mai frumoas\u0103 pies\u0103 a cimitirului familiei Bethlen. Contele P\u00e1l Bethlen s-a m\u0103ritat din nou \u00een 1885, c\u00e2nd a luat-o de nevast\u0103 pe Jol\u00e1n Tisza de Ineu. \u00cen 1891 contele a fost denumit comitele suprem al comitatului Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, iar mai t\u00e2rziu a devenit comitele suprem al comitatului Solnoc-D\u0103b\u00e2ca.<\/p>

Circumstan\u0163ele construirii castelului sunt neclare. Pe baza fotografiei din secolul al XIX-lea, amintit\u0103 mai sus, presupunem c\u0103 actualul castel a fost construit\u0103 prin recl\u0103direa unui castel din secolul al XVII-lea. Pe parcursul construc\u0163ilor, l-au p\u0103strat cele dou\u0103 turnuri de col\u0163, dar frontonul baroc a fost transformat, \u015fi vechiul castel a fost supraetajat cu un nivel. Istoricul de art\u0103 J\u00f3zsef Sisa sus\u0163ine, c\u0103 recl\u0103direa castelului s-a desf\u0103\u015furat \u00een jurul anului 1900, pe baza proiectelor elaborate de cunoscutul arhitect al epocii,\u00a0M\u00f3r Kallina<\/strong>. La \u00eenceputul secolului XX castelul a fost \u00eenconjurat cu un zid masiv din piatr\u0103; \u00een afara zidurilor vestice se aflau ruinele cet\u0103\u0163ii de alt\u0103dat\u0103.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenainte de na\u0163ionalizarea din 1945, ansamblul castelului se afla \u00een proprietatea contelui L\u00e1szl\u00f3 Bethlen. \u00centr-un inventar din 1977 apare informa\u0163ia conform c\u0103reia castelul cu un etaj avea la data respectiv\u0103 16 \u00eenc\u0103peri \u015fi 8 cl\u0103diri-anexe. Ast\u0103zi se mai p\u0103streaz\u0103 o singur\u0103 cl\u0103dire-anex\u0103, care a fost transformat\u0103 \u00eentr-un muzeu.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sala festiv\u0103 de odinioar\u0103 \u015fi scena din spate au fost modificate \u015fi l\u0103rgite la o m\u0103rime dubl\u0103 \u00een anii 1980, iar interiorul castelului a fost \u015fi el transformat\u0103 pe gustul epocii. \u00cen anii 1990 au func\u0163ionat \u00een castel casa de cultur\u0103 \u015fi biblioteca or\u0103\u015feneasc\u0103, iar din anul 2001 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2015 castelul a g\u0103zduit sediul prim\u0103riei din Beclean.<\/p>


Descrierea edificiului<\/strong><\/p>

Castelul cu dou\u0103 niveluri are o planimetrie asimetric\u0103, care dezv\u0103luie urmele mai multor interven\u0163ii. Nucleul cl\u0103dirii este o arip\u0103 alungit\u0103 care se afl\u0103 orientat\u0103 \u00een direc\u0163ia nord-sud. O sal\u0103 festiv\u0103 de mari dimensiuni \u015fi trei \u00eenc\u0103peri mai mici pe partea sudic\u0103 alc\u0103tuiesc nucleul cl\u0103dirii la parter. Aceast\u0103 arip\u0103 este flancat\u0103 la margini de c\u00e2te o \u00eenc\u0103pere alungit\u0103, care fac leg\u0103tura \u00eentre aripa central\u0103 \u015fi cele dou\u0103 turnuri hexagonale de la col\u0163urile cl\u0103dirii. \u00cen centrul aripei principale se afl\u0103 un rezalit \u00een trei axe, de care se leag\u0103 terasa prin care se face intrarea \u00een cl\u0103dire. Rezalitul cuprinde \u00een interiorul lui casa principal\u0103 de sc\u0103ri. Perpendicular pe aripa principal\u0103 se \u00eentinde o arip\u0103 cu cinci \u00eenc\u0103peri. Aceast\u0103 arip\u0103 este vizibil\u0103 \u015fi pe fotografiile de la \u00eenceputul secolului XX.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La etajul cl\u0103dirii repartizarea \u00eenc\u0103perilor se aseam\u0103n\u0103, cu mici diferen\u0163e, cu repartizarea camerelor de la parter. O important\u0103 diferen\u0163\u0103 este, c\u0103 turnul nordic este mai scund \u00een compara\u0163ie cu turnul sudic, av\u00e2nd numai un singur nivel. Asem\u0103n\u0103tor turnului nordic, sala de spectacole, care se \u00eentinde pe partea nordic\u0103 a cl\u0103dirii, are un singur nivel, tavanul ei fiind mai \u00een\u0103l\u0163at. Subsolul cl\u0103dirii are patru \u00eenc\u0103peri boltite.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fa\u0163ada principal\u0103<\/strong>\u00a0<\/strong>a castelului se afl\u0103 spre vest. Pe o fotografie veche se vede cum a ar\u0103tat ini\u0163ial aceast\u0103 fa\u0163ad\u0103: rezalitul \u00een trei axe a dominat aspectul fa\u0163adei, \u00een spatele rezalitului se afla aripa principal\u0103 a cl\u0103dirii, care era flancat\u0103 la margini de c\u00e2te un turn hexagonal. \u00cen fa\u0163a rezalitului se \u00eentindea o teras\u0103 cu balustrad\u0103, a c\u0103rei acces era asigurat\u0103 de sc\u0103ri din piatr\u0103. Fa\u0163ada rezalitului este articulat\u0103 vertical prin patru pila\u015ftrii cu capiteluri bogat-ornamentate. Pe ace\u015fti pila\u015ftri se rezema o corni\u015f\u0103 sprijinit\u0103 pe console. \u00cen centrul fa\u0163adei se afla un fronton cu caracter baroc, a c\u0103rui ornament principal era un panou de dimensiuni mari, decorat cu blazonul familiei Bethlen. Frontonul a fost flancat de o atic\u0103 cu reliefuri. Intrarea \u00een castel era plasat\u0103 \u00een centrul rezalitului, iar suprafa\u0163a din st\u00e2nga \u015fi din dreapta intr\u0103rii a fost str\u0103puns\u0103 de c\u00e2te o fereastr\u0103 geminat\u0103, cu deschideri trilobate. Turnul hexagonal era decorat sub acoperi\u015f cu o corni\u015f\u0103 sprijinit\u0103 pe console, asem\u0103n\u0103tor cu corni\u015fa rezalitului.\u00a0<\/p>

\u00cen jurul anului 1900 cl\u0103direa a fost reconstruit\u0103, cu aceast\u0103 ocazie fiind modificat\u0103 \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea fa\u0163adei. Majoritatea cl\u0103dirii a fost supraetajat\u0103, numai sala mare festiv\u0103 \u015fi turnul nordic au r\u0103mas cu nivelul de parter. \u00cen lipsa izvoarelor nu se \u015ftie c\u00e2nd a fost construit etajul turnului sudic. Pe parcursul reconstruirii terasa din fa\u0163a rezalitului \u015fi-a p\u0103strat forma original\u0103, dar ferestrele rezalitului au fost schimbate. La parter, intrarea a fost flancat\u0103 de c\u00e2te o fereastr\u0103 dreapt\u0103 cu bol\u0163arul median marcat. Nivelul urm\u0103tor e str\u0103puns de trei ferestre drepte, cel din mijloc fiind o fereastr\u0103 tripartit\u0103. Cu ocazia recl\u0103dirii, frontispiciul a fost transformat \u00eentr-un fronton cu linii spiralate \u00een spiritul arhitecturii rena\u015fterii germane; o fereastr\u0103 tripartit\u0103 str\u0103pungea frontonul, \u015fi sub aceasta se afla blazonul familiei Bethlen. Partea sudic\u0103 a fa\u0163adei era str\u0103puns la parter de dou\u0103 ferestre drepte, deasupra lor de patru ferestre geminate. Repartizarea ferestrelor coincide cu repartizarea actual\u0103. Aspectul fa\u0163adei principale era acela\u015fi \u015fi \u00een anul 1927, c\u00e2nd J\u00f3zsef Ke\u00f6peczi Sebesty\u00e9n a desenat castelul.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen anii 1980 fa\u0163ada principal\u0103 a suferit unele modific\u0103ri. Ferestrele aripei, aflate la nord de rezalitul central, au fost zidite, iar aripa a fost \u00een\u0103l\u0163at\u0103, rezult\u00e2nd \u00een acest fel sala de spectacole. A fost p\u0103strat\u0103 arhitectura rezalitului, dar au fost \u00eenl\u0103turate chenarele ferestrelor \u015fi a fost \u00eendep\u0103rtat \u015fi blazonul familiei Bethlen. Bastionul sudic dezv\u0103luie urmele unor interven\u0163ii; la parter se v\u0103d unele ferestre zidite. La parterul aripii sudice se afl\u0103 o u\u015f\u0103 cu \u00eenchidere \u00een segment de cerc, care duce \u00een pivni\u0163\u0103, u\u015fa poate fi datat\u0103 probabil dinainte de secolul al XIX-lea.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fa\u0163ada din spate<\/strong>\u00a0are un aspect mai pu\u0163in interesant. La \u00eenceputul secolului XX intrarea din spate era amplasat\u0103 asimetric, spre direc\u0163ia nordic\u0103. \u00cen fa\u0163a intr\u0103rii si \u00eentindea o teras\u0103 joas\u0103, cu un pridvor cioplit din lemn. La etaj, la sud de pridvor, se afla un balcon \u00eenchis, a c\u0103rui func\u0163ie a disp\u0103rut datorit\u0103 transform\u0103rilor ulterioare.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Amplific\u0103rile f\u0103cute \u00een secolul XX au rezultat o fa\u0163ad\u0103 simpl\u0103, care se compune din dou\u0103 registre majore. \u00cen aripa de nord se afl\u0103 o sal\u0103 l\u0103rgit\u0103, a c\u0103rui fa\u0163ad\u0103 e penetrat\u0103 de o singur\u0103 intrare, \u00een fa\u0163a c\u0103reia a fost turnat\u0103 din beton o teras\u0103 larg\u0103, semicircular\u0103 cu trepte. Balconul \u00eenchis, din vremea lui P\u00e1l Bethlen, a devenit intercalat \u00eentre sala de spectacole \u015fi aripa sud-estic\u0103 a cl\u0103dirii, iar sub balcon s-a construit grupul sanitar. \u00cen jurul aripei sud-estice se \u00eentinde un balcon \u00eengust din beton. Suprafa\u0163a parterului \u015fi a etajului e str\u0103puns\u0103 de ferestre drepte, de diferite dimensiuni. Majoritatea ferestrelor din spate ale aripii care face leg\u0103tura \u00eentre aripa principal\u0103 \u015fi turnul de col\u0163 sunt \u00eenzidite, \u015fi repartizarea ferestrelor nu este identic\u0103 cu ferestrele de pe fa\u0163ada principal\u0103 a cl\u0103dirii. Pere\u0163ii turnului din sud sunt str\u0103punse de ferestre pe trei niveluri. Ferestrele de la nivelul subsolului \u015fi de la parter sunt ferestre p\u0103trate cu dimensiuni reduse, ferestrele de pe etajul turnului sunt dreptunghiulare. Singurul element decorativ al turnurilor e corni\u015fa sprijinit\u0103 pe un \u015fir de console.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Amenajarea interioar\u0103 de odinioar\u0103 a castelului nu este cunoscut\u0103, numai interiorul casei de sc\u0103ri al rezalitului fa\u0163adei principale aminte\u015fte de interiorul din jurul anului 1900, cu lambriul \u015fi sc\u0103rile cu parapet strunjit. La etaj, vis-a-vis de scara principal\u0103, se vede un c\u0103min cu \u015femineu din teracot\u0103 verde sm\u0103l\u0163uit\u0103, decorat cu o bogat\u0103 ornamenta\u0163ie cu caracter renascentist-t\u00e2rziu: br\u00e2u cu denticule, ove, festoane din flori \u015fi fructe.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La \u00eenceputul secolului XX \u00een spatele castelului se \u00eentindea un parc elegant amenajat, a c\u0103rui copaci au fost t\u0103ia\u0163i \u00een anii 1960. Dintre cl\u0103dirile-anexe din jurul castelului numai una s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, cel care a fost transformat\u0103 \u00eentr-un muzeu. \u00cen urm\u0103 cu dou\u0103zeci ani, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta mai existau \u015fi dou\u0103 alte cl\u0103diri, una destinat\u0103 buc\u0103t\u0103riei \u015fi diferi\u0163ilor slujitori, iar cel\u0103lalt era casa de oaspe\u0163i. Tot atunci \u00eenc\u0103 se mai puteau vedea grajdurile ansamblului, prev\u0103zute cu ferestre baroce, datate \u00een secolul al XVIII-lea. Aceste cl\u0103diri au fost demolate \u00een ultimele decenii.<\/p>

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte fazele de construc\u0163ie ale castelului, din lipsa unor cercet\u0103ri exhaustive, sunt mai multe neclarit\u0103\u0163i, pe baza informa\u0163iilor acumulate, putem afirma, c\u0103 fostul castel a lui P\u00e1l Bethlen este un reprezentant interesant al castelelor transilvane din perioada istorismului, a c\u0103rui importan\u0163\u0103 e m\u0103rit\u0103 \u015fi datorit\u0103 posibilei particip\u0103ri \u00een procesul proiect\u0103rii al arhitectului M\u00f3r Kallina. Pe l\u00e2ng\u0103 castelul baroc aflat c\u00e2ndva \u00een posesia lui Andr\u00e1s Bethlen, \u015fi acest castel, care probabil cuprinde \u015fi unele p\u0103r\u0163i din secolul al XVII-lea, este un monument laic important al patrimoniului construit al localit\u0103\u0163ii.<\/p>

Preluat de pe pagina web http:\/\/enciclopediavirtuala.ro\/monument.php?id=349<\/strong><\/p>

Autor:\u00a0\u00a0<\/strong>Bord\u00e1s Be\u00e1ta
Tradus de:\u00a0\u00a0<\/strong>Bord\u00e1s Be\u00e1ta<\/p>

Bibliografie selectiv\u0103<\/strong><\/p>

K\u00e1d\u00e1r J\u00f3zsef (red.),\u00a0Szolnok-Doboka v\u00e1rmegye monogr\u00e1phi\u00e1ja<\/em>, II, D\u00e9s, 1900, pp. 153\u2013194.\u00a0
Lukinich Imre,\u00a0A bethleni gr\u00f3f Bethlen csal\u00e1d t\u00f6rt\u00e9nete<\/em>, Budapest, 1927, pp. 556\u2013557.\u00a0
Szab\u00f3 Attila,\u00a0Bethlen \u00e9p\u00edt\u00e9szeti m\u0171eml\u00e9kei<\/em>, Lucrare de diplom\u0103, Universitatea Babe\u015f\u2013Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie \u015fi Filosofie, Catedra de Istoria Artei, Cluj-Napoca, 2001. (Manuscris)\u00a0
Erd\u00e9lyi kast\u00e9lyok, felm\u00e9r\u00e9si dokument\u00e1ci\u00f3<\/em>, Kolozsv\u00e1r, 1994. (Kultur\u00e1lis \u00d6r\u00f6ks\u00e9gv\u00e9delmi Hivatal Tervt\u00e1ra, Budapest)
Sisa J\u00f3zsef,\u00a0Kast\u00e9ly\u00e9p\u00edt\u00e9szet \u00e9s kast\u00e9lykult\u00fara Magyarorsz\u00e1gon. A historizmus kora.<\/em>Budapest, 2007, p. 283.\u00a0
P\u00e1l Judit, Erd\u00e9lyi f\u0151isp\u00e1nok a Tisza-\u00e9ra v\u00e9g\u00e9n (1890\u201391) II, In:\u00a0Korunk<\/em>, 20, nr. 4, (aprilie 2009)\u00a0\u00a0<\/p>

\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t