{"id":527,"date":"2019-05-08T22:48:33","date_gmt":"2019-05-08T20:48:33","guid":{"rendered":"http:\/\/primariabeclean.ro\/web\/?page_id=527"},"modified":"2019-05-08T23:26:32","modified_gmt":"2019-05-08T21:26:32","slug":"situl-arheologic-de-la-beclean","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/primariabeclean.ro\/web\/situl-arheologic-de-la-beclean\/","title":{"rendered":"Situl arheologic de la Beclean"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Situl arheologic salifer de la Beclean – B\u0103ile Figa, jude\u0163ul Bistri\u0163a \u2013 N\u0103s\u0103ud<\/h1>

\u00a0<\/h1>

Pozi\u0163ionarea geografic\u0103<\/h2>

\u00cen nord-estul Transilvaniei, \u00een partea de vest a jude\u0163ului Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, aproximativ la jum\u0103tatea distan\u0163ei \u00eentre ora\u015ful Beclean \u015fi satul Figa, la aproximativ 300 m vest de drumul care leag\u0103 aceste dou\u0103 localit\u0103\u0163i, \u00eentr-o depresiune \u00een forma de p\u00e2lnie cu diametru de circa 500 de m se afl\u0103 situl arheologic\u00a0B\u0103ile Figa, denumirea datorat\u0103 func\u0163ion\u0103rii aici a unor b\u0103i cu ap\u0103 s\u0103rat\u0103. Situl cuprinde partea superioar\u0103 a v\u0103ii\u00a0P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat, <\/em>ce curge printre dealuri domoale.<\/p>

Descrierea sitului<\/strong><\/p>

Depresiunea se afl\u0103 deasupra unui z\u0103c\u0103m\u00e2nt de sare gem\u0103 deosebit de consistent care se afl\u0103 la ad\u00e2ncimi accesibile, de 1,5 – 3 m de la suprafa\u0163a actual\u0103 a terenului. Dup\u0103 aprecierea geologilor, acest z\u0103c\u0103m\u00e2nt este gros de circa. 1,6 km \u015fi are diametru de circa 1 km. La suprafa\u0163a terenului se observ\u0103 numeroase manifest\u0103ri saline: n\u0103moluri s\u0103rate, izvoare, b\u0103l\u0163i \u015fi cursuri de ap\u0103 s\u0103rat\u0103, precum \u015fi vegeta\u0163ia halofil\u0103.<\/p>

Urmele antropogene se observ\u0103 la suprafa\u0163a terenului \u015fi cuprind o serie de cavit\u0103\u0163i \u015fi movile r\u0103sp\u00e2ndite pe o arie de aproximativ 260 m (nord – sud) x 160 m (est – vest). Urmele de exploatare a s\u0103rii exist\u0103 \u015fi \u00een albia p\u00e2r\u00e2ului, aici observ\u00e2ndu-se numeroase elemente de construc\u0163ii \u015fi amenaj\u0103ri din lemn.<\/p>

\u00cen prezent \u00eenc\u0103 nu este clar\u0103 v\u00e2rsta \u015fi destina\u0163ia acestor amenaj\u0103ri \u015fi construc\u0163ii. Mai mult, deocamdat\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 toate aceste elemente sunt sau nu contemporane \u00eentre ele.<\/p>

Istoricul cercet\u0103rilor<\/strong><\/p>

\u00cen anul 1977 geologul bistri\u0163ean Ioan Chint\u0103uan a descoperit \u00een partea superioar\u0103 a albiei p\u00e2r\u00e2ului o a\u015fa-zis\u0103 ,,troac\u0103\u201c\u00a0de lemn. \u00cen prima publica\u0163ie, descoperitorul acestei ,,troace\u201c a comparat-o cu obiectul similar descoperit la Valea Florilor l\u00e2ng\u0103 Turda \u015fi atribuit secolelor II \u00ee. Hr. – sec. I d. Hr.<\/p>

\u00cen anul 2005, Ioan Chint\u0103uan a scos ,,troaca\u201c din fundul P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat, constat\u00e2ndu-se cu acel prilej gradul foarte bun de conservare a acesteia. ,,Troaca\u201c era scobit\u0103 \u00eentr-un trunchi de copac masiv (L= 322 cm , l= 42 cm) \u015fi avea fundul aplatizat din exterior prin cioplire. Pe partea median\u0103 a fundului ,,troacei\u201c era un r\u00e2nd de orificii (p\u0103strate 16) \u00een care erau introduse ,,cepuri\u201c lucrate din lemn, la r\u00e2ndul lor perforate central-longitudinal. \u00centr-un cep a fost descoperit\u0103 o ,,sfoar\u0103\u201c de c\u00e2nep\u0103 \u00eempletit\u0103 din dou\u0103 fire.<\/p>

\u00cen vara 2005, pentru prima dat\u0103, situl a fost examinat de arheologi profesioni\u015fti, dr. Valerii Kavruk (Muzeul Na\u0163ional al Carpa\u0163ilor R\u0103s\u0103riteni, Sf\u00e2ntu Gheorghe) \u015fi prof. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter, Marea Britanie). Cu acest prilej, toat\u0103 depresiunea a fost examinat\u0103 \u00een vederea stabilirii caracterului, \u00eentinderii, gradului de conservare precum \u015fi a \u00eencadr\u0103rii cronologice a vestigiilor arheologice.<\/p>

Prin grija arheologului britanic prof. A.F. Harding, \u00een laboratorul din Gr\u00f6ningen a fost efectuat\u0103 analiza C 14 asupra unor fragmente ale troacei din B\u0103ile Figa, fiind stabilit\u0103 v\u00e2rsta acesteia la circa 3000 de ani, adic\u0103 \u00een jurul anului 1000 \u00ee. Hr.<\/p>

\u00cen vara anului 2006, A.F. Harding \u015fi V. Kavruk au identificat \u00een albia P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat de la B\u0103ile Figa cel pu\u0163in \u00eenc\u0103 trei piese oarecum similare cu ,,troaca\u201c descoperit\u0103 de Ioan Chint\u0103uan. Dincolo de urmele unor construc\u0163ii, amenaj\u0103ri \u015fi instala\u0163ii de lemn, \u00een albia cursului principal al P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat au fost descoperite c\u00e2teva ,,ciocane de minerit \u015fi un fragment de\u00a0topor,\u00a0<\/em>lucrate din piatr\u0103. Totodat\u0103, \u00een albia P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat au fost recoltate o serie de mostre de la urmele unor construc\u0163ii de lemn.<\/p>

\u00cen anii 2007 – 2009, au fost efectuate s\u0103p\u0103turi arheologice sistematice coordonate de dr. Valerii Kavruk (Muzeul Na\u0163ional al Carpa\u0163ilor R\u0103s\u0103riteni) \u015fi dr. Anthony F. Harding (Universitatea din Exeter, Marea Britanie). Membrii \u00een colectivul de cercetare au fost: Dan Buzea, Adela Mate\u015f, Radu Z\u0103greanu (Muzeul Na\u0163ional al Carpa\u0163ilor R\u0103s\u0103riteni), George Marinescu (Complexul Muzeal Jude\u0163ean Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud), Dan \u015etefan, Magdalena \u015etefan, C\u0103t\u0103lin Constantin (Universitatea Bucure\u015fti) \u015fi Tomasz Wazny (Universitatea Cornell, SUA).<\/p>

Prezentarea descoperirilor arheologice<\/strong><\/p>

\u00cen paralel cu cercetarea arheologic\u0103 sistematic\u0103 au fost efectuate m\u0103sur\u0103tori topografice a tuturor urmelor arheologice vizibile \u015fi au fost prelevate mostre de lemn \u00een vederea dat\u0103rii prin metoda C 14. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent au fost cercetate 20 de sec\u0163iuni arheologice. Rezultate importante au fost descoperite \u00een Sec\u0163iunile (S.) 1, 3, 7 \u015fi 15.<\/p>

  1. 1<\/strong>, a fost deschis\u0103 \u00een sectorul sudic al sitului, pe cursul primului afluent al P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat. Au fost descoperite numeroase urme de lemn prelucrat, printre care \u015fi urmele ale unei p\u0103r\u0163i de construc\u0163ie de lemn. \u00cen interiorul construc\u0163iei, au fost descoperite dou\u0103 ,,troace\u201c de lemn fragmentate. ,,Troacele\u201c erau scobite \u00een trunchiuri de copaci. Unul dintre capetele a ,,troacei\u201c p\u0103strate pe toat\u0103 lungime era \u00eenchis, iar altul deschis. Fundurile ambelor ,,troace\u201c aveau pe linia median\u0103 un r\u00e2nd de orificii circulare. \u00cen aceste orificii erau introduse cepuri f\u0103cute din ramuri de copac av\u00e2nd orificii central-longitudinale. Este semnificativ faptul c\u0103 la cap\u0103tul \u00eenchis, ,,troacele\u201c aveau pe exterior canale gravate \u00een jurul trunchiului, \u00een mod evident destinate fix\u0103rii sforilor cu ajutorul c\u0103rora ele erau suspendate. De altfel, \u00een jurul ambelor ,,troace\u201c au fost descoperite urmele de leg\u0103tur\u0103 de ieder\u0103, bine p\u0103strate. \u00cen apropierea uneia dintre ,,troace\u201c au fost descoperi\u0163i doi pari ascu\u0163i\u0163i, prin\u015fi \u00eentre ele tot cu ieder\u0103.<\/li><\/ol>

    \u00cen partea estic\u0103 a S. 1 a fost descoperit\u0103 o construc\u0163ie masiv\u0103 de form\u0103 patrulater\u0103 (3,8 x 2,8 m), format\u0103 din b\u00e2rne de lemn (unele despicate) care fuseser\u0103 a\u015fezate unele peste altele. \u00cen interiorul acestei construc\u0163ii erau amplasate dou\u0103 b\u00e2rne circulare care se aflau intersectate, perpendicular una peste cealalt\u0103. Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile aceast\u0103 construc\u0163ie reprezent\u0103 urmele unui ,,pu\u0163\u201c de intrare \u00een min\u0103.<\/p>

    \u00cen apropierea construc\u0163iei din lemn masiv a fost descoperit\u0103 o scar\u0103 de lemn, bine conservat\u0103.<\/p>

    Deoarece cercetarea arheologic\u0103 nu a fost finalizat\u0103, zona a fost conservat\u0103 cu un strat consistent de p\u0103m\u00e2nt. Cercet\u0103rile viitoare vor aduce informa\u0163ii cu privire la func\u0163ionalitatea acestor instala\u0163ii \u015fi construc\u0163ii din lemn masiv.<\/p>

    1. 3,<\/strong>a fost deschis\u0103 sectorul nordic al sitului, unde, \u00een albia p\u00e2r\u00e2ului se observau v\u00e2rfurile unui gard de sc\u00e2ndur\u0103 masiv\u0103 de strejar \u015fi circa 50 de pari \u015fi st\u00e2lpi \u00eenfip\u0163i \u00een p\u0103m\u00e2nt. Construc\u0163iile de lemn erau compuse \u00een principal din garduri f\u0103cute din nuiele de alun \u00eempletite, sprijinite pe pari \u015fi \u0163\u0103ru\u015fi \u00eenfip\u0163i \u00een p\u0103m\u00e2nt. \u00cen dou\u0103 cazuri, pe por\u0163iuni mai scurte, de circa. 2,5 m, gardurile erau f\u0103cute din sc\u00e2nduri de stejar \u00eenfipte vertical \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/li><\/ol>

      Adesea, gardurile de \u00eempletituri de nuiele formeaz\u0103 ,,galerii\u201c acoperite cu traverse masive \u015fi nuiele. Una dintre astfel de ,,galerii\u201c cercetat\u0103 mai complet – v\u0103zut\u0103 de sus, are forma unui 8 (dimensiuni). Ea este acoperit\u0103 cu traverse prinse la capete de parii, pe care se sprijineau pere\u0163ii de nuiele \u00eempletite, prin g\u0103uri de form\u0103 p\u0103trat\u0103. Printre astfel de grinzi au fost uneori descoperite vreascuri de nuiele sub\u0163iri care, probabil completau acoperi\u015ful galeriei.<\/p>

      \u00cen interiorul \u015fi al\u0103turi de aceste construc\u0163ii au fost descoperite o serie de artefacte de lemn: un m\u00e2ner de celt, o palet\u0103, o covat\u0103, un disc perforat, dou\u0103 c\u00e2rlige av\u00e2nd orificii de form\u0103 rectangular\u0103, precum \u015fi c\u00e2teva tuburi de soc de la ,,troace\u201c. \u00cen acela\u015fi sector au fost descoperite numeroase fragmente de vase ceramice caracteristice pentru epoca bronzului. De men\u0163ionat c\u0103 la aproximativ 6 m nord de Sec\u0163iunea 3, \u00een malul drept al p\u00e2r\u00e2ului au fost descoperite aglomer\u0103ri de fragmente ceramice (din epoca bronzului).<\/p>

      Destina\u0163ia acestor construc\u0163ii nu este \u00eenc\u0103 pe deplin l\u0103murit\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t s\u0103p\u0103turile au dezvelit doar o parte, incomplet\u0103 a acestora. Nu excludem \u00eens\u0103 c\u0103 unul dintre rosturile lor a fost, captarea apei s\u0103rate, poate folosit\u0103 pentru conservarea produselor alimentare.<\/p>

      1. 7<\/strong>, se afl\u0103 \u00een sectorul nordic al sitului, pe malul estic al P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat. La ad\u00e2ncimea – 0,6 – 0,8 m de la suprafa\u0163a terenului, pe culmea unei movile de p\u0103m\u00e2nt, \u00een partea vestic\u0103 a sec\u0163iunii au fost descoperite fragmente ceramice cu decor striat, precum \u015fi un vas ceramic \u00eentreg. Acestea se aflau sub un ,,pat\u201c de pietre neprelucrate.<\/li><\/ol>

        Forma general\u0103 a bordeiului este oval\u0103, de circa 5 x 3 m. Umplutura complexului este format\u0103 din p\u0103m\u00e2nt de culoare neagr\u0103, amestecat cu fragmente ceramice preistorice. Cercetarea \u00een aceast\u0103 sec\u0163iune nu este finalizat\u0103, urm\u00e2nd a fi continuat\u0103 pe viitor.<\/p>

        1. 15,<\/strong>a fost deschis\u0103 \u00een albia P\u00e2r\u00e2ului S\u0103rat, la circa 150 m sud de S. 1, \u00een imediata apropiere a locului \u00een care Ioan Chint\u0103uan a scos ,,troaca\u201c \u00een anul 2005 \u015fi unde s-a mai observat cap\u0103tul rupt al unei alte ,,troace\u201c. S\u0103p\u0103turile efectuate au scos \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 ,,troaca\u201c se afla \u00een stratul de n\u0103mol, \u00een pozi\u0163ie oblic – vertical\u0103, iar al\u0103turi de ea, u\u015for mai jos, \u00een pozi\u0163ie orizontal\u0103, se afla o ,,scar\u0103\u201c de lemn, similar\u0103 cu cea descoperit\u0103 \u00een S.1.<\/li><\/ol>

          Cercetarea \u00een aceast\u0103 sec\u0163iune nu este finalizat\u0103, urm\u00e2nd a fi continuat\u0103 pe viitor.<\/p>

          Interpretarea descoperirilor<\/strong><\/p>

          ,,Troacele de lemn\u201c- speciali\u015ftii care s-au referit \u00een decursul anilor la ,,troacele\u201c de tipul celor de la Valea Florilor \u015fi B\u0103ile Figa, cred c\u0103 acestea au fost utilizate pentru exploatarea s\u0103rii. \u00cens\u0103 opiniile \u00een ceea ce prive\u015fte func\u0163ionalitatea lor sunt contradictorii. Astfel, I. Al. Maxim, F.Wollman \u015fi A.Rustoiu sus\u0163in c\u0103 acestea au fost utilizate pentru dirijarea jeturilor de ap\u0103 cu care se s\u0103pau havajele pentru desprinderea blocurilor de la masivele de sare.<\/p>

          \u00cen schimb, I. Chint\u0103uan crede c\u0103 obiectele de acest tip au fost folosite pentru evaporarea apei s\u0103rate. Sforile descoperite \u00een interiorul troacei de la B\u0103ile Figa par s\u0103 fie unul dintre argumentele \u00een acest sens. \u00cens\u0103, solu\u0163ia definitiv\u0103 este \u00eenc\u0103 departe de a fi g\u0103sit\u0103. Sunt necesare date noi privind contextele arheologice ale astfel de piese \u015fi efectuarea unor experimente \u00een acest sens.<\/p>

          ,,Ciocanele de minerit\u201c – pe toate ciocanele se observ\u0103 canale gravate \u00een piatr\u0103 care au fost necesare leg\u0103rii acestora de cozi. La ce \u00een mod concret au fost folosite aceste ciocane? La spargerea blocurilor de sare? La \u00eenfigerea parilor \u00een p\u0103m\u00e2nt? Sau poate pentru alte scopuri? R\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri poate fi dat doar dup\u0103 ce prin cercet\u0103rile sistematice se va clarifica contextul arheologic \u015fi geologic mai precis din care provin aceste obiecte. \u00cenc\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 aceste obiecte sunt sau nu contemporane cu construc\u0163iile \u015fi amenaj\u0103rile de lemn. Deocamdat\u0103, referitor la destina\u0163ia \u015fi \u00eencadrarea cronologic\u0103 a acestor ciocane nu avem alte date dec\u00e2t cele pe care ni le ofer\u0103 analogiile existente \u00een alte locuri. Acestea sugereaz\u0103 c\u0103 ciocanele de la B\u0103ile Figa dateaz\u0103 din\u00a0epoca bronzului\u00a0(aproximativ \u00eentre circa 2.500 \u015fi 800 ani \u00ee. Hr.) \u015fi c\u0103 ele au fost destinate exploat\u0103rii miniere. \u00cen aceste condi\u0163ii, este posibil ca ciocanele s\u0103 fi fost contemporane cu ,,troaca\u201c.<\/p>

          Importan\u0163a descoperirilor<\/strong><\/p>

          Situl arheologic de la B\u0103ile Figa, \u00een lumina constat\u0103rilor de p\u00e2n\u0103 acum, pare a fi \u00een prezent cel mai relevant din Transilvania \u015fi unul dintre cele mai importante din \u00eentreaga Rom\u00e2nia \u00een ceea ce prive\u015fte cercetarea exploat\u0103rii preistorice a s\u0103rii.<\/p>

          \u00cen urma cercet\u0103rilor efectuate \u00een perioada 2005-2009 s-a constatat c\u0103 situl reprezint\u0103 un ansamblu de vestigii ale exploat\u0103rii s\u0103rii \u00eencep\u00e2nd din perioada preistoric\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Datarea a circa 40 de mostre de lemn prin metoda C14, efectuat\u0103 \u00een laboratoarele prestigioase din Gr\u00f6ningen, Heidelberg \u015fi Oxford, precum \u015fi cercetarea dendrocronologic\u0103 asupra a circa 80 de trunchiuri de copaci efectuat\u0103 la Universitatea Cornell (SUA), au scos \u00een eviden\u0163\u0103 urm\u0103toarele secven\u0163e arheologice:\u00a0finalul bronzului timpuriu\u00a0(circa 2200 \u00ee.Hr.); epoca bronzului mijlociu\u00a0(circa 1800 \u00ee.Hr.);\u00a0prima epoc\u0103 a fierului\u00a0(circa 400-250 \u00ee.Hr..); perioad\u0103 roman\u0103 t\u00e2rzie \u015fi postroman\u0103;\u00a0secolul XIX.<\/p>

          Evident \u00een viitor vor fi selectate \u015fi analizate \u015fi alte mostre de lemn \u00een vederea preciz\u0103rii \u00eencadr\u0103rii cronologice a vestigiilor arheologice de la B\u0103ile Figa. Pe parcursul s\u0103p\u0103turilor au fost descoperite \u015fi fragmente ceramice izolate, de factur\u0103 neo-eneolitic\u0103 (mileniile V -IV \u00ee.Hr.), ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 exploatarea s\u0103rii \u00een acest loc a \u00eenceput chiar din aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>

          Dincolo de valoarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a sitului de la B\u0103ile Figa, acesta are un poten\u0163ial turistic deosebit, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een vecin\u0103tatea lui a fost amenajat\u0103 o sta\u0163iune balnear\u0103. Amenajarea acestei sta\u0163iuni deschide perspective promi\u0163\u0103toare de integrare a vestigiilor arheologice de la B\u0103ile Figa \u00een sfera serviciilor turistice. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 confer\u0103 cercet\u0103rilor efectuate la B\u0103ile Figa, dincolo de aspectele strict \u015ftiin\u0163ifice, o dimensiune social – economic\u0103.<\/p>

          \u00a0<\/h1>

          \u00a0<\/h1>

          Material preluat de \u00a0pe pagina de web a Muzeului Na\u0163ional al Carpa\u0163ilor R\u0103s\u0103riteni<\/h1>

          http:\/\/www.mncr.ro\/cercetari+arheologie+baile%20figa+situl%20de%20la%20beclean%<\/p>

          Bibliografie selectiv\u0103:<\/em><\/h1>

          Chint\u0103uan<\/strong>,\u00a0Apele minerale \u015fi sta\u0163iunile din jude\u0163ul Bistri\u0163a – N\u0103s\u0103ud<\/em>, Editura Supergraf, Cluj-Napoca, 2002<\/p>

          Anthony F. Harding, Valeriu Kavruk<\/strong>,\u00a0B\u0103ile Figa (ora\u015f Beclean, jud. Bistri\u0163a – N\u0103s\u0103ud).\u00a0<\/em>\u00cen: Sarea, Timpul \u015fi Omul. Catalog de expozi\u0163ie, Sf\u00e2ntu Gheorghe, 2006<\/p>

          \u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

          \n\t\t\t\t\t\t
          \n\t\t\t\t\t
          \n\t\t\t
          \n\t\t\t\t\t\t
          \n\t\t\t\t
          \n\t\t\t\t\t\t\t
          \n\t\t\t