Înstruțatul boului
Sărbătoarea „Înstruţatul boului” de la Figa
Localnicii din Figa, sat ce aparţine din punct de vedere administrativ de oraşul Beclean, mai păstrează încă, la loc de cinste, o serie de obiceiuri si ceremonii populare ancestrale, transmise din generaţie în generaţie. Astfel, cu ocazia sărbătorilor de Rusalii, sătenii împletesc cununi de grâu şi flori de câmp ce urmează sa fie purtate de tineri la oficiere căsătoriilor.
Înstruţatul boului este, practic, cel mai cunoscut obicei din Figa, iar la eveniment, ce se ţine în duminica de Rusalii, sunt aşteptaţi sa participe, în fiecare an, sute de localnici. Sărbătoarea din ziua de Rusalii se încheie, de obicei, cu dansuri şi cântece populare susţinute pe scena Căminului Cultural din Figa de ansamblurile folclorice ale Casei de Cultura ,,Radu Săplăcan” din Beclean, alături de alte formaţii de muzica populară din zonă.
Bătrânii satului spun ca obiceiul le-a fost lăsat de moşii şi strămoşii lor, din generaţie în generaţie, de vreo 300-400 de ani, iar ei îl perpetuează cu sfinţenie an de an, lăsându-l moştenire fiilor, nepoţilor şi strănepoţilor.
Este un spectacol folcloric al încrederii omului în triumful Soarelui a cărui energie dă siguranţa belşugului şi speranţa de bunăstare. Obiceiul este o perpetuare a unor ritualuri mitice din vremea dacilor, care atribuiau unor forţe divine puternica revărsare de lumină, căldură şi culoare ce declanşează spre sfârşitul primăverii o fantastică explozie vegetativă care înveseleşte lumea şi sufletul omului.
In ziua premergătoare celei de Rusalii, fetele şi feciorii din sat se adună în grupuri şi merg la pădure, strâng flori de băbârnoc şi alte flori de pe hotar şi de prin curţile oamenilor, din care fac o cunună pe care o păstrează până a doua zi. În duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped încornorat din sat i se pune cununa pe creştet, iar apoi este înhămat şi împodobit cu flori si panglici colorate.
După încheierea liturghiei oficiate la Biserica Ortodoxa din localitate, taurul este purtat de feciori de-a lungul satului, de la Biserica pana în vârful unui deal, fiind însoţit de fete de măritat îmbrăcate în straie populare şi de călăreţi costumaţi, de asemenea, în portul de sărbătoare. Când ajung la locul cu pricina, feciorii duc boul înstruţat pe deal, iar apoi pornesc la vale, însoţind animalul împănat. Cam pe la jumătatea drumului, boul este lăsat liber, pentru ca fetele care-l aşteaptă în vale sa-l poată atinge.
Tradiţia spune că fata care reuşeşte să prindă unul dintre coarnele boului se va mărita prima, în anul respectiv. Ritualul care urmează parcursul deal-vale se repetă de vreo 4-5 ori, după care boul înstruţat este dus în curtea Căminului Cultural din Figa, unde se aduna toţi participanţii pentru a-l admira în voie şi pentru a se poza cu el.
în timpul ceremonialului ancestral, doi flăcăi cu paparuga la brâu şi cu feţele acoperite aproape în totalitate sunt stropiţi cu galeţi pline cu apă de oamenii care urmăresc obiceiul de pe margine, pentru ca anul sa fie unul mănos. Sărbătoarea este anunţată, popularizată şi animată de flăcăi calare, care întrerup din când în când ritualul, trecând în viteză prin mijlocul oamenilor.