Împrejurimile orașului

ÎMPEJURIMILE ORAŞULUI

Turism ecvestru – pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma înfiinţării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva – Direcţia Silvică Bistriţa. Programele se desfăşoară prin parcurgerea călare a unor trasee pe drumuri forestiere şi păşune, pe parcursul mai multor zile, zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiştii pot admira frumuseţea Poienii Narciselor, a Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu. Se oferă şi alte surprize cum ar fi: prânz organizat la stâni, observaţii asupra faunei şi florei specifice Munţilor Rodnei. Grupurile de turişti sunt însoţite de ghizi autorizaţi de Ministerul Turismului.

Rezervaţii naturale: Rezervaţia mixtă „Ineu – Lala”; Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic şi vegetal, situat în munţii Călimani;  Muntele de sare de la Sărăţel;  Zăvoaiele Borcutului;  Rezervaţia Tăuşoare-Zalion de la Gersa;  Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor”;  Peştera Jgheabul lui Zalion;  Râpa Verde;  Râpa cu păpuşi, Domneşti;  Piatra Fântânele din Munţii Bârgău; Rezervaţia „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos;  Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munţii Rodnei);  Poiana cu narcise de la Mogoşeni; Pădurea din şes de la Orheiu Bistriţei;  Vulcanii noroioşi de la Monor;  Lacul Cetaţele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic;  Râpa Mare de la Budacu de Sus;  Râpa Neagră de la Budacu de Sus;  Comarnic de la Cuşma;  Valea Repede din Munţii Călimani;  Rotunda-Preluci din Munţii Rodnei; Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac”; Stânca Iedului-Bujdeie din Munţii Rodnei. Valea şi cheile Bistriţei, pornesc din munţii Călimani, de la altitudinea de 1.562 m şi se întind pe 65 km. Valea Repedea formează o rezervaţie vegetală complexă şi se întinde pe 7 km, printre formaţiunile vulcanice ale munţilor Călimani.

Peşteri: Peştera Izvorul Tăuşoarelor (în apropiere de Rebrişoara) – este cea mai adâncă peşteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km; Peştera Jgheabul lui Zalion (prin diferenţa sa de nivel de 242 m, este a doua din România); Peştera Grota Zânelor; Peştera Maglei ; Peştera Baia lui Schneider; Peştera Cobăşel .

Lacuri: Lacul Lala Mare sub vârful Ineu, lac glaciar, Munţii Rodnei; Lacul Lala Mic sub vârful Ineu, lac glaciar, Munţii Rodnei; Lacul Cetăţele cunoscut şi ca Tăul Căianului; Colibiţa -baraj artificial în Munţii Călimani; Tăul Zânelor; Lacul Zagra, Zagra. 

           Parcul dendrologic Arcalia (la 21 km est de Beclean, în apropierea satului Arcalia) – se întinde pe mai mult de 16 ha şi adăposteşte peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian, etc.).

           Monumente de arhitectură: Ruinele Cetaţii Ciceului ; Casa Argintarului Bistriţa ;Turnul Dogarilor Bistriţa; Complexul medieval Sugălete Bistriţa, Ruinele cetăţii Rodnei ; Ruinele castrului roman Orheiu Bistriţei, Mănăstirea Minoriţilor, Biserica Evanghelică din centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani.

Schi şi sporturi de iarnă se pot practica în apropiere, la circa 50 de kilometri de Beclean, în pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului, unde există amenajată mai multe pârtii de schi dotate cu telescaun şi schi-lift, baby – ski, pârtii pentru sănii. Tot aici se află şi Hotelul ,, Castel Dracula,, în apropiere locurilor unde odinioară a fost un castel care a aparţinut domnitorului Vlad Ţepeş, cel care a fost sursa de inspiraţie a celebrului personaj Dracula al scriitorului irlandez Bram Stoker.

Pescuitul sportiv şi de agrement poate fi practicat pe numeroasele râuri, pârâuri şi lacuri naturale sau artificiale care se găsesc în număr mare atât pe raza oraşului Beclean cât şi în împrejurimile oraşului.

Vânătoarea poate fi organizată pe mai multe fonduri de vânătoare ce cuprind mai multe zone cu forme diversificate de faună, vegetaţie şi relief, în diferite zone ale judeţului.