Importanţa Becleanului este dată în primul rând de amplasarea teritoriului său şi a localităţilor aparţinătoare la confluenţa celor două râuri,Someşul Mare şi Şieul, cât şi la încrucişarea unor importante artere de circulaţie rutieră şi feroviară, oferind oamenilor condiţii optime de trai din cele mai vechi timpuri şi pâna în prezent.
 Aşezare de seamă la întâlnire de ape şi drumuri, în vechime reşedinţă cnezială ,apoi ecleziastică şi feudală, cu cetate în Evul Mediu ,târg şi oraş în epoca contemporană, oraşul Beclean este atestat documentar din anul 1235, însă istoria localităţii este cu mult mai veche. Specialiştii atestă locuirea acestor teritorii în epoca paleolitică (aprox.50.000 ani înainte de Hristos), continuarea şi dezvoltarea în neolitic (aprox.5500-l900 ani înainte de Hristos), în epoca bronzului (1700-1150 înainte de Hristos). Exploatarea antică de sare descoperită în zona Băilor Figa, cu o vechime de peste 3000 de ani, este cea mai importantă descoperire arheologică a ultimilor ani, din întreaga Europă Centrală şi de Est.
           Descoperirile arheologice dovedesc existenţa pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate(cetăţi), de exemplu pe „Varba” la est de Coldău ,descoperită în secolul XIX şi recenta descoperire, la sfârsit de secol XX pe dealul „Bileag”, unde a fost descoperită o cetate dacică, de catre cercetători ai Universitãţii din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Judeţean Bistriţa- Năsăud.

La începutul Evului Mediu, ca mijloc de protecţie împotriva deselor incursiuni tătare au fost ridicate în zonă iniţial palisade şi valuri de pământ. Cetatea a fost construită ulterior, pe cheltuiala familiei nobiliare Bethlen, de care se leagă numele localităţii. În timpul revoltei curuţilor (1703–1711) cetatea a fost serios afectată.
          Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, desigur, prin donaţie regală, a intrat în posesia nobililor Apaffi din Nuşeni, ajunşi la conducerea comitatului Solnocul Interior în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Trebuie  să ţinem seama că la sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui umător, cnezatul Văii Meleşului cu centrul la Villa Magna (Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu şi apoi Nuşfalău, Nuşeniul de azi ,a devenit, prin înnobilarea căpeteniei locale româneşti, domeniul feudal al familiei Apa, iar mai tarziu Apaffi.

           Familia Bethlen se constituie în urma dezmembrării domeniului nobiliar al Apaffeştilor din Nuşeni, alcătuit din 22 de sate si moşii. Cu privire la familia nobiliară Bethlen,istoricul George Bariţiu arăta că a fost „de origine româna însă renegată”, desigur ca urmare a funcţiilor avute , a înnobilării şi atribuirii de moşii. Domeniul cetăţii cuprinde în anii 1576,1577 şi 1589 importante părţi din satele Beclean, Măluţ, Sânmărghita, Rusu de Jos, Figa, Malin, Bozieş, Cheţiu, Enciu, Morut, apoi curtea nobi1iară de la Săsarm cu satele ei: Căianu Mare şi Mic, Dobric şi Dobricel, Ciceu-Poieni, Ilişua, Agrieş, Curtuiuş, Mireş, Spermezeu, Dumbrăviţa, Piatra, Chiuza şi Beclenuţ, precum şi curtea nobiliară din Sânpetru cu satele şi o parte din moşiile Urmeniş, Milăşel, Pokocza, Tusin, Dâmbu, Budesti, Sanicoară, Lacu.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              În anul 1848 generalul revoluţionar Józef Bem a obţinut la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece.

 Becleanul s-a făcut cunoscut în lume, nu numai prin faptul că era o aşezare cu numele                  „Beclean pe Someş”, un important nod de drumuri şi căi ferate, de ape (Someşul şi Şieul), dar şi ca „târg”, loc de întâlnire pentru schimburi comerciale pentru popu1aţia din zonă şi de mai departe, fiind un important centru comercial încă din vechime, astăzi fiind renumite „târgurile de ţară „,organizate de 2-3 ori pe an, dar şi organizarea săptămânală ,(miercurea), a unor târguri în care populaţia din zonă îşi valorifică produsele obţinute din agricultură,creşterea animalelor şi meşteşugărit.

1235 – 13 noiembrie – prima atestare documentară a Becleanului. Numele localităţii apare într-un act oficial al Papei Grigore al IX – lea.

1305 – 15 aprilie – se constituie domeniul feudal al Becleanului, în frunte cu nobilul Grigore de Bethlen.

1394 – 26 mai – magistrul Gheorghe de Beclean este însărcinat să plece în solie la Mircea cel Bătrân, voievodul Ţării Româneşti.

1395 – 6 aprilie – regele şi împăratul Sigismund de Luxemburg îl deleagă Grigore Bethlen să verifice dacă armatele care au plecat împotriva turcilor în Ţara Românească sunt bine înarmate şi echipate pentru lupte.

1396 – 25 septembrie – Grigore Bethlen, participă cu bandiera sa, formată din soldaţi de pe meleagurile Becleanului, la luptele de la Nicopole împotriva turcilor, alături de armatele cruciate. Nobilul de la Beclean cade eroic în luptă.

1413 –Becleanul era stăpânit de către Ioan, fiul lui Grigore Bethlen şi de către fii săi Nicolae ,Grigore şi Anton.

1438 – în luna mai Regele Albert de Habsburg aprobă construirea cetăţii Becleanului. Până la dărâmarea ei, în anul 1712, a fost centrul domeniului feudal al localităţii, şi adesea a avut roluri importante în viaţa Transilvaniei.

1496 – confirmarea domeniului nobiliar al Becleanului, de către regele Vladislav II.

1589 – principele Sigismund Bathory devine stăpânul întregii cetăţii a Becleanului, şi o donează în acelaşi an cardinalului Andrei Bathory.

Secolul XVII – Castelul contelui Pál Bethlen a fost construit în apropierea fostei cetăţi. Fosta cetate din Beclean a fost construită în perioada 1438 – 1543, în partea vestică a aşezării, pe malul stâng al râului Someş. În anii 1570, cetatea a fost transformată într-o cetate renascentistă cu patru bastioane de colţ. În incinta cetăţii se aflau mai multe clădiri şi o capelă. După războaiele conduse de Francisc Rákóczi II (1703–1711), administraţia austriacă a demolat cetatea, care după anul 1712 nu mai apare în izvoare. Castelul contelui Pál Bethlen a găzduit o perioadă Primăria oraşului Beclean, până la construirea noului sediu administrativ. Construcţia castelului păstrează elemente de arhitectură care o încadrează în stilul medieval.

1602 – cetatea Becleanului este asediată de către generalul Basta şi trupele sale.

1622 – documentele istorice menţionează funcţionarea unei şcoli confesionale reformate maghiare în Beclean.

1631 – 9 septembrie – în cetatea Beclean poposeşte principele Gheorghe Rakoczi I.

 1670 – Se naşte la Coldău, Soos Ferencz, care va deveni un vestit episcop reformat.

1670 –1675 – se înfiinţează la Beclean prima şcoală românească.

1698 – guberniul Transilvaniei a înfiinţat pentru uzul cetăţii poşta purtătoare de scrisori.

Este construit castelul contelui András Bethlen din centrul oraşului (actualul sediul al Liceului Tehnologic Agricol), construit în stil baroc. Construcţia castelului din centrul Becleanului începe imediat după terminarea răscoalei lui Francisc Rakoczi al II-lea, lucrările fiind încheiate în 1769. Ulterior castelul va suferi unele modificări.

1700 – din secolul XVIII încep menţiunile despre depozitele de sare de pe dealul Bichihigi, unde sarea se găseşte la suprafaţă şi pe hotar se găsesc mai multe izvoare de apă sărată, precum şi o fântână de apă sărată (slatină), folosită de locuitorii din Beclean şi Figa.

1707 – cetatea Becleanului este descrisă într-un document ca având formă dreptunghiulară, cu patru bastioane: cel roşu, cel bătut în cuie, cel alb şi bastionul rotund.

1717 – Becleanul suferă mari distrugeri în timpul invaziei tătare.

1790 – după unele izvoare istorice, în această perioadă se înfiinţează la Beclean comunitatea evreiască, protejată de  către groful Carol Bethlen.

Secolul XIX – este construit fostul castel al grofului László Bethlen, clădire care  a fost modificată radical în secolul al XX-lea, în prezent fiind unul din sediile  Şcolii Generale ,,Grigore Silaşi”.

1800 – 1850 – localitatea este stăpânită de către grofii Bethlen Francisc şi Bethlen Carol, perioadă de dezvoltare economică pentru Beclean şi împrejurimi, se formează aici cirezi de vite şi de ovine, precum şi o herghelie de cai care va deveni vestită şi peste hotare.

1802 – contele Bethlen Pal a trimis în Ungaria un armăsar care a stat la baza formării celei de-a VIII-a linii din rasa Lipiţan, linia Incitato, linie a cărei origine porneşte din Beclean.

1810 – 1830 – la curtea grofului Bethlen Francisc este înfiinţat un atelier unic în ţară, care cuprindea mai toate ramurile de meserii şi de arte, înzestrat cu toate uneltele şi instrumentele necesare. Însuşi groful lucra aici mai multe meserii cu pricepere. Acest complex meşteşugăresc a funcţionat aproape un deceniu şi jumătate.

1821 – 1870 – la Beclean funcţionează două şcoli elementare, una confesional românească şi una confesional maghiară.

1830 – la recensământul populaţiei, Becleanul şi satele aparţinătoare au o populaţie totală de 2336 persoane.

1830 –  groful Bethlen Francisc înfiinţează o şcoală de muzică, cu o  orchestră care devine renumită în împrejurimi.

1836 – 27 ianuarie – se naşte la  Beclean Grigore Silaşi, filolog şi folclorist român, membru de onoare (1877) al Academiei Române. Grigore Silaşi a fost un purtător al aspiraţiilor românilor pentru păstrarea limbii şi fiinţei naţionale, el fiind mesagerul doleanţelor românilor la împăratul Francisc Iosif I .

1839 – în localitate sunt menţionate mai multe prăvălii de comercianţi evrei şi armeni, care reuşeau să aprovizioneze toată zona cu cele trebuincioase.

1839 – 1846 – se construieşte podul din piatră peste râul Someş, spre Coldău, cu trotuare pentru circulaţia pietonilor pe ambele părţi.

1840 –1846 – la Beclean funcţionează o fabrică de spirt.

1845 – comunitatea evreiască amenajează şi întreţine o şcoală, cu învăţător particular, în porţiunea localităţii numită Ierusalim, după originea acestei comunităţi.

1848 – perioada Revoluţiei paşoptiste. În luna octombrie au loc ciocniri la Beclean între detaşamente nobiliare şi localnici, ajutaţi de către unităţi ale Regimentului II românesc de graniţă de la Năsăud.

1849 – 1 ianuarie – generalul revoluţionar Józef Bem a obţinut la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece.

1850 – 1860 – cea mai înfloritoare perioadă a şcolii evreieşti din Ierusalimul de Beclean (actualul cartier Beclenuţ).

1851 – 1918 – viaţa politică şi social-economică a Becleanului este dominată de către nobilii din familia Bethlen, care s-au aflat mereu în fruntea comitatului, la conducerea treburilor Principatului Transilvaniei, iar apoi s-au numărat printre guvernanţii de la Budapesta, îndeplinind mai multe funcţii înalte, chiar miniştri.

1851 – se naşte contele Pál Bethlen (1851–1935), a fost fiul contelui Pál Bethlen (1798–1859) şi a contesei Mária Bethlen (1827–1876). Prima lui soţie a fost contesa Gabriella Rhédey (1861–1883), de la care s-a născut fata cu numele Ida (1880–1895), cea care a avut un destin tragic, înecându-se în apropierea morii din Beclean. Monumentul ei funerar este cea mai frumoasă piesă a cimitirului familiei Bethlen.

1854 – Becleanul centru administrativ de pretură, aparţinând de prefectura Bistriţei.

1857 – la recensământul confesional al populaţiei Becleanul şi satele aparţinătoare au o populaţie de 2758 locuitori, din 1683 români, 840 maghiari, 226 evrei şi 9 armeni.

1861 – Becleanul centru de plasă, aparţinând de comitatul Solnocul Interior.

1865 – 7 octombrie – se naşte la Beclean Ludovica Rebreanu (născută Diugan), mama romancierului Liviu Rebreanu.

1865 – 9 noiembrie – contele Bethlen Sandor, mare moşier la Beclean este ales deputat pentru Dieta din Cluj.

1867 – Becleanul este centru de plasă, aparţinând de comitatul nou înfiinţat Solnoc – Dăbâca. Localitatea are arondate 46 de sate, pretură, judecătorie, alte oficii şi instituţii aferente, păstrate până după Unirea din 1918.

1870 – activitate meşteşugărească dezvoltată la Beclean, cu peste 100 de ateliere.

1870 – 1 iulie –în localitate îşi începe activitatea ,,Casa de economii din Beclean”, societate pe acţiuni înfiinţată de către baronul Banffy, grofii Carol, Alexandru şi Bela Bethlen.

1872 – 7 octombrie – are loc festivitatea de deschidere a unei şcoli de stat în localitate, în prezenţa consilierului regal Boer Carol şi a contelui Alexandru Bethlen.

1873 – 1882 – contele Andras Bethlen, mare proprietar şi nobil al Becleanului, este deputat în Dieta Ungariei, parlamentul ţării.

1883 – 12 august – are loc la Beclean o adunare a despărţămânului XII Dej al Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român.

1885 – 11 noiembrie – se constituie Reuniunea învăţătorilor din cercul Becleanului.

1886 – 3 mai – a fost pusă în funcţiune calea ferată de la Dej către Bistriţa, via Beclean.

1890 – Becleanul devine nod de cale ferată, prin punerea în funcţiune a liniei Beclean – Rodna.

1890 – 1894 – contele Andras Bethlen (a trăit între 1847 – 1898) este ministru al agriculturii.

1891 – contele Pál Bethlen  a fost numit comitele suprem al comitatului Bistriţa-Năsăud, iar mai târziu a devenit comitele suprem al comitatului Solnoc-Dăbâca.

1892 – 21 – 22 ianuarie – Conferinţa Partidului Naţional Român din Transilvania iniţiază Memorandumul către Curtea Imperială de la Viena, în scopul afirmării doleanţelor românilor transilvăneni. La conferinţă, din partea comunei Beclean au participat protopopul Gheorghe Puşcariu, însoţit de preotul Paul Salvan şi de parohul Simion Popanu din satul Figa.

1892 – 28 mai – O delegaţie formată din 300 de români, condusă de către dr. Ioan Raţiu predă memoriul Memorandumului la cabinetul imperial din Viena. Din partea comunei Beclean, în delegaţie au luat parte protopopul  Gheorghe Puşcariu, învăţătorul Simion Moldovan, meseriaşul Mircea E. şi preotul Simion Popanu din satul Figa.

1907 – a luat fiinţă la Beclean Cooperativa de consum şi valorificare, pentru a uşura aprovizionarea populaţiei cu produse de primă necesitate (alimentare, îmbrăcăminte) mai ieftine.

1910 – activitate meşteşugărească înfloritoare în localitate, cu peste 200 de meseriaşi în diferite domenii.

1910 – recensământul populaţiei arată următoarele date: populaţia totală a Becleanului este de 4547 locuitori, din care 2258 români, 1670 maghiari şi 619 evrei.

1914 – 1918 – primul război mondial. Eroii din Beclean căzuţi pe fronturile războiului: Ambruş Pantelimon, Merzoc Ioan, Baciu Andrei, Merzoc Vasile, Beudean Henteş Emilian, lt. Mikeş George, Bob Lazăr,  Moldovan George, Botean George, Moldovan Ioan, Botean Vasile, Moldovan Vasile, Căndrean Suciu Lazăr, Mureşan Gavril, Câmpean Gavril, Mureşan George a lui Lazăr, Chirtoş George, Mureşan George a lui Ioan, Chirtoş Grigore, Mureşan Simion, Cocoi Ioan, Pop George, Cocoi Nicolae a lui Ilie, Pop Maftei, Cocoi Nicolae a lui Ioan, Raţiu Ştefan, Cocoi Teodor, Rognean Vasile, Diugan Ioan, Rus Flore, Dragoş Ioan, Sălăgean Alexandru, Figan Ioan, Şandor George, Frişan Petru, Săsărman Gavril, Giurgeştean Ioan, Şendrea Ioan, Hatos Ioan, Şfagău Ioan, Liţiu Petru, Sâmboan Andrei, Măgheruşan Gavril, Şimon George, Măluţan Nicolae, Todoran Andrei, Merzoc Alexa, Vas Ioan.

Slavă Nepieritoare Şi Veşnică Pomenire Bravilor Noştri Eroi, Căzuţi La Datorie Pe Hotarele Patriei Şi Dincolo De

          Graniţe Pentru Făurirea României Întregite! 

1918 – noiembrie – se constituie şi la Beclean Consiliul Naţional Român, care va desemna prin alegeri delegaţii şi deputaţii la Marea Adunare Naţională de ca Alba – Iulia din 1 decembrie 1918. Doi beclenari, dr. Octavian Pavelea  şi Vasile Chendreanu au reprezentat localitatea la marele forum al naţiunii române, care a votat Unirea Transilvaniei cu România.

1918 – decembrie – pe la mijlocul acestei luni au sosit la Beclean primele trupe ale armatei române, elemente ale regimentului 16 infanterie.

1925 – a fost realizată unificarea administrativă a întregului teritoriu naţional al României interbelice. În cadrul judeţului Someş este înfiinţată Plasa Beclean , care cuprinde 37 sate, cu centrul administrativ la Beclean.

1929 – este finalizată construcţia conacului contelui Béla Bethlen, cea în care astăzi funcţionează o secţie a Spitalului Orăşenesc Beclean. 

1939- o comunitate evreiască importantă (aproape 700 de cetăţeni), trăieşte în Beclean şi participă din plin la viaţa socială şi economică a localităţii: familia Abraham, producătoare de sifon, Marton Essigmann şi Ferenc Balazs – farmacişti, Efrajim Bilitzer – judecător, familia Fischmann – proprietarii unei măcelării, rabbi Zalman Lichtenstein – rabin şef, Moses Noel – croitor.

1939 – 1945 – al doilea război mondial. Eroii din Beclean care şi – au dat jertfa supremă pe câmpurile de luptă ale războiului: Câmpean Samson, Mureşan Ioan al lui Lazăr, Chiorean Petru, Oros Anton, Chirtoş Nicolae, Ciocan Vasile, Sâmboan Petru, lt. Dodea Octavian, Şimon George, Figan Gavril, Rebrean Ioan, Lesa Iuliu, Şfagău Petru, Moldovan George, Suciu Mihai, Moldovan Vasile, Taloş Emil, Mureşan Andrei, Taloş Valentin, Mureşan George, Vaida Dumitru, Mureşan Ioan a lui Gavril, Vlasin Vasile.

      Glorie Eternă Eroilor Armatei Române Şi Recunoştinţă

     Veşnică Tuturor Soldaţilor Români Care S-au Jertfit          

     Pentru Ţară şi Neam !

1940 – 2 octombrie – se naşte la  Beclean Liviu Maior, istoric român, ministru al învăţământului între 1992–1996, senator PSD în legislatura 1996–2000, ambasador al României în Canada din 2002.

1947 – a luat fiinţă ca unitate de învăţământ, în locaţia vechiului castel al contelui András Bethlen, Liceul Tehnologic Agricol. Pe vremea aceea funcţiona forma de Şcoală profesională zootehnică, cu învăţământ de zi – 3 ani.

1949 – Şcolile cu predare română şi maghiară din Beclean se unesc în cadrul unei singure instituţii de învăţământ, şi primesc actualul amplasament, fosta proprietate a contelui Bethlen.

1950 – la Beclean se înfiinţează un spital mixt, care devine ulterior spitalul unificat din Beclean.

1952 – este înfiinţat raionul Beclean, cu centrul administrativ în localitatea Beclean.

1954 – în septembrie ia fiinţă prima şcoala medie serală pentru tineretul sătesc pe lângă şcoala de 7 ani din Beclean.

1955 – a fost înfiinţat la Beclean un depozit de armăsari sub denumirea „Ferma de Elită de Armăsari de Montă Publică”. În timp, aceasta a avut diverse titulaturi, a fost la un moment dat chiar fermă în cadrul I.A.S.-ului.

1954-1960 – se construiesc 4 corpuri de clădire pentru învăţământ, pentru ca în 1956 şcoala din oraş, până atunci gimnazială, să se transforme în liceu.

1961 – Şcoala profesională zootehnică s-a transformat în Şcoala profesională de mecanici agricoli, care a funcţionat în paralel cu şcoala profesională zootehnică în desfiinţare.

1968 – în data de 17 februarie localitatea Beclean a fost declarată oraş.

1968 – fabrica de pâine este prima unitate economică reprezentativă care funcţionează în oraş.

1968 – Mihai Duca devine primul primar al oraşului Beclean. Va conduce instituţia administrativă a oraşului Beclean până în anul 1972.

1968 – 2 iunie – la Beclean se naşte Radu Afrim – regizor de teatru. A obţinut premiul pentru Opera Prima acordat de Fundaţia Anonimul – anul 2004, premiul CultuRAAL pentru originalitate în arta teatrală, Bistriţa –anul 2004, premiul UNITER pentru cea mai bună regie cu piesa Plastilina de Vasili Sigarev, Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, în anul 2006.

1969 – Dumitru Cotuţiu este viceprimar al Becleanului. El va deţine această funcţie timp de zece ani, până în anul 1979.

1970 – 12 – 15 mai – au loc inundaţii catastrofale, cauzate de ploi şi topirea bruscă a zăpezilor din munţi, care au provocat revărsarea apelor râului Someş, afectând grav oraşul Beclean şi împrejurimile.

1970 – s-a înfiinţat depozitul de armăsari.

1970 – s-a înfiinţat Ansamblul folcloric ,,Someşul” Beclean.

1971 – începe construcţia digurilor de apărare pe Someş şi pe Meleş – lucrări hidrotehnice de mare amploare, menite să protejeze pe viitor oraşul în faţa unor viituri precum cea din anul 1970.

1971 – este construită puntea peste râul Someş, în locul vechii punţi, care a fost distrusă de inundaţiile din mai 1970.

1971 – este construit primul bloc de locuiţe în oraş, un bloc cu 60 de apartamente, pentru localnicii cei mai afectaţi de inundaţii.

1971 – se înfiinţează Casa Orăşenească de Cultură.

1972 – începe construcţia blocurilor de locuinţe din cartierul vechi al oraşului.

1972 – Emil Oliver Moldovan devine primarul oraşului Beclean, în perioada 1972 – 1978.

1973 – încep lucrările de construcţie la marile obiective economice din oraş : Întreprinderea Metalurgică, Fabrica de Covoare, Topitoria de in şi cânepă.

1973 – demarează lucrările de asigurare a utilităţilor necesare unui oraş: barajul Săsarm,  staţia de tratare a apei de la Beclenuţ, staţia de epurare a apei, aducţiunea conductelor de apă industrială spre obiectivele economice aflate în construcţie şi realizarea alimentării cu apă potabilă a oraşului, precum şi amenajarea reţelelor de canalizare.

1973 – se creează Staţiunea de Mecanizare a Agriculturii (S.M.A.) Beclean.

1974 – Şcoala profesională de mecanici agricoli primeşte denumirea de Liceu Agroindustrial, având specializările agromontan şi mecanic agricol. Din anul 1993, funcţionează cu denumirea de Grup Şcolar Agricol. iar din toamna anului 2012 cu denumirea de Liceul Tehnologic Agricol.

1974 – se înfiinţează Balastiera Beclean, care asigură material de construcţii pentru oraş şi judeţ.

1974 – este pus în funcţiune primul obiectiv mare de interes economic în oraşul Beclean – fabrica de produse lactate şi brânzeturi fermentate, cu o capacitate de prelucrare de 50.000 de litri de lapte pe zi.

1975 – se înfiinţează Liceul Industrial Metalurgic Beclean.

1977 – recensământul populaţiei arată oraşul Beclean cu o populaţie de 6957 de locuitori.

1977 – se înfiinţează Întreprinderea Metalurgică Beclean, devenită ulterior Promet iar apoi, după privatizare, Dan Steel Beclean.

1977 – a fost descoperit situl arheologic de la Băile Figa, de către geologul bistriţean dr. Ioan Chintăuan.  Acesta, în timpul unor cercetări de teren, a observat în albia Pârâului Sărat numeroase urme de amenajări şi construcţii de lemn. Cercetările au continuat în 2006. De atunci şi până în prezent, arheologii au descoperit construcţii şi instalaţii de lemn, dar şi unelte de minerit de piatră şi lemn, toate utilizate la exploatarea sării.

1978 – Ştefan Puţura devine primarul oraşului Beclean, pentru perioada 1978 – 1989.

1978 – ia fiinţă Herghelia Beclean, axată, la început, pe creşterea unei rase pentru caii de muncă, rasa Semigreu Românesc.

1980 – se amenajează două ferme de legumicultură, la Coldău, pe o suprafaţă de 100 de hectare şi la Beclean, lângă balastieră, pe o suprafaţă de 50 de hectare.

1980 – Dumitru Retegan este viceprimar al oraşului Beclean, timp de cinci ani, până în anul 1985.

1980 – se construiesc cele două ferme zootehnice: ferma de păsări ouătoare, cu o capacitate de peste 100.000 de capete şi ferma de vaci cu lapte.

1981 – Complexul de prelucrare şi depozitare al legumelor şi fructelor(C.L.F. Beclean) este în lucrări de extindere şi modernizare.

1981 – Liceul din Beclean devine Liceul Industrial Beclean, într-un ansamblu nou construit de clădiri.

1983 – îşi începe activitatea la Beclean Cenaclul literar Saeculum al tinerilor scriitori din Transilvania. Cenaclul va funcţiona până în anul 1986. După 1989, activitatea acestei mişcări cultural – literare este preluată de către Clubul Saeculum.

1984 – începe construcţia Spitalului Orăşenesc Beclean, cu policlinică inclusă, preconizat iniţial să fie cu o capacitate de 300 de paturi, ulterior capacitatea fiind redusă la 100 de paturi.

1984 – statistica populaţiei din acest an arată oraşul Beclean cu o populaţie de  9242 locuitori.

1986 – Cornelia Cristina preia funcţia de viceprimar al Becleanului, până în anul 1988.

1988 – Vasile Ardeleanu devine viceprimar al oraşului Beclean, mandatul său durând până în anul 1990.

1989 – Valeria Oprea îşi începe mandatul de primar al oraşului Beclean, pentru perioada 1989 – 1990.

1989 – 22 decembrie – şi la Beclean au loc evenimente şi mişcări revoluţionare, parte a Revoluţiei din Decembrie.

1990 – Liviu Pop este primar al oraşului Beclean pentru perioada 1990 – 1992.

1990 – Viorel Fărcaş este viceprimar al oraşului, între anii 1990 şi 1992.

1992 – în luna februarie, la primele alegeri locale din România de după Revoluţia din Decembrie 1989, economistul Viorel Luca este ales primar al oraşului Beclean. El va fi reales pentru încă un mandat la conducerea primăriei beclenare la alegerile din anul 1996, conducând astfel instituţia administrativă locală în perioada 1992 – 2000.

1992 – Gheorghe Florea este ales viceprimar al oraşului, pentru mandatul 1992 –1996.

1993 – în Herghelia Beclean începe creşterea şi ameliorarea rasei de cai Lipiţan.

1995 – 8 noiembrie – se înfiinţează, prin hotărâre de guvern, Spitalul Orăşenesc Beclean.

1996 – Ghiocel Urian este ales viceprimar al oraşului pentru mandatul 1996 – 2000.

1997 – Şcoala  Generală Beclean primeşte numele  cărturarului Grigore Silaşi , născut în localitate, fost elev al şcolii. La 1 decembrie 1997 este inaugurată o şcoală nouă în oraş, Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu”, construită cu sprijinul Ministrului Învăţământului de atunci, academicianul Liviu Maior, fiu al oraşului Beclean.

1999 – 7 mai – prin H.C.L. nr. 21 este însuşită propunerea de stemă pentru oraşul Beclean.

1999 – 30 septembrie – prin H.C.L. nr. 40 este aprobată inscripţia care va fi scrisă pe Monumentul Eroilor din Beclean.

2000 – în 4 şi 18 iunie au loc alegeri locale în România. La Beclean este ales un nou primar, Nicolae Moldovan. Acesta va fi reconfirmat de către comunitatea locală ca primar al oraşului la alegerile locale din 2004, 2008 şi 2012, devenind astfel primarul cu cea mai îndelungată activitate la conducerea instituţiei administrative locale din oraşul Beclean.

2000 –  Ioan Flaviu Pop este ales viceprimar al oraşului pentru mandatul 2000 – 2004.

2000 – 9 iunie – prin Hotărârea nr. 487 a Guvernului României, în temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliile statului, este aprobată stema oraşului Beclean.

2000 – 21 iunie – este publicată în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 487 a Guvernului României privind aprobarea stemei oraşului Beclean, iar cu această dată stema localităţii intră în vigoare.

2000 – 10 august – Consiliul Local al oraşului Beclean desemnează primele titluri de Cetăţean de Onoare din istoria oraşului. Prin H.C.L. nr. 16, istoricul Liviu Maior este desemnat primul Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean. Prin H.C.L. nr. 17 Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi ulterior mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, este desemnat  Cetăţean de Onoare al Becleanului.

2000 – 10 august – H.C.L. nr.18, 19 şi 20 – Noortje Van Lijf, Hans Hoogeveen şi Janika Hoogeveen devin Cetăţeni de Onoare ai oraşului Beclean, pentru merite deosebite în stabilirea unui parteneriat umanitar româno – olandez, prin fundaţia Karmel International.

2000 – în luna noiembrie se modernizează iluminatul public al oraşului.

2000 – în 31 decembrie, la miezul nopţii, are loc primul foc de artificii în oraş, cu prilejul aniversării Revelionului şi  Anului Nou.

2001 – în 1 martie este inugurat Pichetul de pompieri militar din oraşul Beclean.

2001 – 7 septembrie – Primarul oraşului Verőce din Ungaria, Bethlen Farkas, descendent al familiei nobiliare Bethlen, originare de pe meleagurile beclenare, este numit  Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 65.

2001 – în luna octombrie este inaugurat sediul modern al Poliţiei oraşului Beclean.

2001 – în luna octombrie este asfaltată şi modernizată strada Parcului.

2001 – 13 noiembrie – este inaugurat Monumentul Eroilor.

2002 – 6 februarie – inaugurarea unui sediu modern pentru Administraţia Financiară Locală.

2002 – 25 mai – inaugurarea celor 58 de apartamente A.N.L. situate pe strada Petru Maior.

2002 – în luna august este înfiinţată prima echipă mobilă de intervenţie a Jandarmeriei la Beclean.

2002 – 18 decembrie – sunt date în folosinţă cele 19 apartamente A.N.L. din blocul construit pe strada Şieului.

2002 – 20 decembrie – Wagner Wolfgang, preşedintele Crucii Roşii din Schärding (Austria), este numit  Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 68.

2003 – în 20 mai este inaugurată  modernizarea europeană a  Aleii Ghiocelului.

2003 –  în zilele de 30, 31 mai, 1 iunie se desfăşoară prima ediţie a Zilelor Oraşului Beclean.

2003 – în data de 31 mai este inaugurat sediul Jandarmeriei beclenare.

2003 –  în luna octombrie au loc lucrări de modernizare la Căminul – Spital.

2004 – în luna mai este inaugurată pasarela rutieră de pe Drumul Naţional 17.

2004 – în luna mai este pavată zona centrală a oraşului Beclean.

2004 – în luna iunie este inaugurată sala de sport a Colegiului naţional ,, Petru Rareş”.

2004 – Ştefan Mathe este ales viceprimar al oraşului Beclean. In anii 2008 şi 2012 el va fi reales în această funcţie administrativă.

2004 – 15 septembrie – este introdusă reţeaua de alimentare cu apă în cartierele Coldău şi Beclenuţ.

2005 – în luna martie are loc acţiunea Trotuare pentru biserici, prin care sunt pavate căile de acces spre lăcaşele de cult.

2005- în luna aprilie demarează procedurile de accesare a fondurilor europene pentru amenajarea staţiunii turistice Băile Figa.

2005 – în luna mai încep lucrările de reabilitare a corpurilor A şi B ale Şcolii Generale ,, Grigore Silaşi”.

2005 – se finalizează o nouă etapă din modernizarea Pieţei Centrale a oraşului.

2006 – 12 iunie – Regizorul beclenar Viorel Radu Afrim este numit  Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 40.

2006 – 21 mai – este inaugurată biserica penticostală ,,Betleem”.

         – 30 iunie – sunt inaugurate două blocuri A.N.L., cu 60 de apartamente pe Aleea Ghiocelului.

2006 – 30 iunie – sunt inaugurate sediile partidelor politice.

2006 – iunie – este implementat sistemul de colectare a reziduurilor menajere, prin programul ,,Eurocontainere”.

2006 – octombrie – ample lucrări de reabilitare şi modernizare europeană a unor instituţii şi a infrastructurii stradale din oraş: Administraţia Finanţelor Publice, secţia de psihiatrie a Spitalului Orăşenesc, Aleea Trandafirilor, parcarea de la monument, Aleea Panselelor.

2007 – în  perioada ianuarie – decembrie se desfăşoară programul de asfaltare a 24 de străzi din Beclean: Coldău, Primăverii, George Coşbuc, Octavian Goga, Mihai Viteazul, Nicolae Iorga, Parcului, Bicaz, Nicolae Bălcescu, Obor, Bobâlna, Castanului, Dobrogeanu-Gherea, Ion Pop Reteganu, Crişan, Codrului, Horea, Cloşca, Scurtă, Valea Viilor, Şieului, Griviţei, Liviu Rebreanu şi Liliacului.

2007 – în luna mai demarează lucrările de construcţie la Cartierul rezidenţial ,, Podirei”.

2007 – 1,2,3 iunie – oraşul Beclean găzduieşte, la baza hipică a hergheliei, o etapă a Campionatului Naţional de atelaje, prima manifestare sportivă de o asemenea anvergură organizată vreodată în oraşul de pe Someş. 

2007 – 15 iunie – inaugurarea unor noi obiective social – administrative: blocul social, spaţiul de joacă din Parcul Central, sediul modernizat al bibliotecii orăşeneşti ,, Liviu Rebreanu”, sediul nou al Casei de Căsătorii.

2008 – în luna februarie au început lucrările de modernizare la Drumul Naţional 17, ce străbate oraşul.

2008 – 22 aprilie –domnul Tuhar Vasile, colonel în retragere, veteran de război, este numit  Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 27.

2008 – în luna iunie au loc lucrări de modernizare la Spitalul  Orăşenesc – unitatea de Urgenţe.

2008 – în luna august este finalizată modernizarea Şcolii Generale ,, Grigore Silaşi”.

2008 – în luna august se derulează lucrări de consolidare ale digurilor de apărare în zona oraşului Beclean.

2009 – ianuarie – decembrie – se desfăşoară lucrări de amenajare ale Parcului Balnear ,,Băile Figa”.

2009 – este finalizată modernizarea Drumului Naţional 17 la Beclean şi sunt inaugurate podul nou peste râul Meleş şi podul modernizat peste râul Someş.

2009 – 2 iulie – este inaugurată ,,Casa de Vânătoare” – primul muzeu din istoria oraşului Beclean.

2009 – de-a lungul anului se desfăşoară ample lucrări la infrastructura oraşului şi sunt demarate câteva proiecte de anvergură: o nouă Judecătorie, Ţinutul haiducilor, masterplanul apă – canalizare, un nou bloc A.N.L. cu 64 de apartamente.

2010 – 31 mai –Domnul Dâncu Ionel, director executiv în cadrul Asociaţiei pentru Infrastructură Regională şi Dezvoltare Durabilă Someş-Dej, este desemnat Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 27.

2010 – 25 iunie- este inaugurat Parcul Balnear ,,Băile Figa”. Becleanul devine oraş turistic.

2010 – 25 iunie – este inaugurat un nou bloc A.N.L. cu 50 de apartamente, situat pe strada Petru Maior.

2010 – 25 iunie – este inaugurat blocul de locuinţe sociale .

2010 – 25 iunie –  Inaugurarea amplasamentului Drapelului Naţional în zona Monumentului Eroilor şi Inaugurarea Centrului Nou.

2010 – 27 septembrie – este dată hotărârea nr. 57 a Consiliului Local al oraşului, privind atribuirea denumirii ,, Piaţa Drapelului Naţional” zonei unde a fost amplasat cel mai mare steag românesc din ţară.

2011 – de-a lungul anului continuă lucrările de implementare a masterplanului de apă – canalizare, se modernizează infrastructura oraşului.

2011 – februarie -încep lucrările la un nou bloc A.N.L., cu 64 de apartamente.

2011 – în perioada martie – decembrie lucrări de construcţie la cabanele de agrement de la Băile Figa – 200 de cabane.

2011 – 18 iunie – sunt inaugurate la  Băile Figa  noi obiective turistice: Râul Leneş şi Lacul Sărat ,,Cerbul”.

2012 – 7 mai – locotenent – colonel dr. ing. Constantin Florea inspector şef al I.S.U. Bistriţa-Năsăud, este numit  Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 15.

2012 – 21 mai – Înalt Preasfinţitul Andrei Andreicuţ, Mitropolit ortodox al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului devine Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 18.

2012 – 21 mai – Doctorul Raed Arafat, Subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, devine Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 19, pentru contribuţia sa la înfiinţarea serviciului S.M.U.R.D. în oraşul Beclean.

2012  – 2 iunie – este inaugurat S.M.U.R.D. Beclean.

2012 – 8 iunie – este inaugurat sediul nou al Protopopiatului Ortodox de Beclean.

2012 – 27 iulie – a fost inaugurat Aqualandul de la Băile Figa, cu cele trei tobogane acvatice uriaşe, saună exterioară şi cu un nou bazin cu apă dulce.

2012 – octombrie –este introdusă reţeaua de gaze naturale în cartierul Figa.

2012 – recensământul populaţiei arată oraşul Beclean cu o populaţie de 10 404 locuitori.

2012 – 28 decembrie – Domnul George Harosa, director al Casei Orăşeneşti de Cultură şi al Ansamblului folcloric ,,Someşul”, este desemnat post-mortem  Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean, prin H.C.L. nr. 70.

2013 – de-a lungul anului se desfăşoară lucrările de canalizare  pe 12 străzi şi refacerea infrastructurii (Crişan, Ion Pop Reteganul,   Nicolae Bălcescu, Bicaz, Bobâlna, Dobrogeanu Gherea, Liliacului, Grigore Silaşi, Toamnei, Primăverii, Coldău, Petru Maior) pe o lungime totală de 6 km.

2013 – 17 august – este sfinţită impunătoarea biserică ortodoxă cu hramul ,,Sfântul Andrei” din centrul oraşului.

2013 – 22 august – este inaugurată  noua staţie de tratare a apei

2013 – decembrie – Luna Trenuleţului Bucuriei – primul trenuleţ turistic din istoria oraşului, cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou.

2014 – în luna februarie au început lucrările la un nou bazin exterior cu apă dulce în Parcul Balnear, Băile Figa fiind într-un program permanent de extindere şi modernizare.

2014 – 01 mai – este inaugurat pasajul modernizat de trecere peste calea ferată spre Băile Figa.

2014 – în luna mai au demarat lucrările de amenajare ale Satului de Vacanţă de la Băile Figa, pe 25 de loturi de teren , fiecare urmând să aibă câte şase căsuţe de lemn, cu un total de 150 de căsuţe.

2014 – 31 mai – este inaugurat sediul nou al plutonului de Jandarmerie ce îşi desfăşoară activitatea în oraş.

2014 – încep lucrările la o nouă şi modernă staţie de epurare apei.

2014 – 1 octombrie – încep lucrările la Campusul Şcolar de la Colegiul Naţional ,,Petru Rareş” şi Liceul Tehnologic ,,Henri Coandă”.

2014 – 1 noiembrie – se inaugurează Capela oraşului Beclean şi Centrul Comunitar Social.

2015 – primăvara – se inaugurează bazinul şcolar de înot.

2015 – primăvara – se inaugurează un nou bloc ANL. Becleanul este oraşul din România cu cele mai multe apartamente ANL, raportat la numărul de locuitori.

2015 – se inaugurează noul sediu administrativ al oraşului Beclean, o Primărie nouă şi modernă, pentru un oraş turistic aflat în plină dezvoltare, pentru o comunitate locală activă şi cu aspiraţii profund europene.