Cultura si traditii

CULTURĂ ŞI TRADIŢII

 

Fiind aşezat într-o zonă de interferenţe a culturii populare, la interferenţa subzonelor etnofolclorice Someş – Câmpie şi Someş – Maramureş (Tara Lăpuşului), Becleanul este depozitarul unor impresionante obiceiuri folclorice si tradiţii populare. Amintim numai de existenţa în oraş a două ansambluri de valorificare a folclorului local şi zonal, „Someşul” al Casei Orăşeneşti de Cultură şi „Cununiţa” al Clubului Copiilor şi Elevilor, ansambluri renumite în ţară şi străinătate., fără să uitam de existenta unei bogate mişcări literare în oraşul Beclean.

Clubul Saeculum – în oraş şi-a desfăşurat activitatea renumitul cenaclu al tinerilor scriitori ai generaţiei 80,„SAECULUM”, care reunea scriitori din întreaga ţară, uniţi pentru a rezista împotriva ideologiei comuniste, acest cenaclu fiind la originea actualului Club „Saeculum”, care funcţionează în Beclean şi care reuneşte istorici, filozofi, politologi, scriitori şi publicişti, aceştia ducând la naşterea cunoscutelor colocvii naţionale, „Colocviile de la Beclean”, cu adânci rezonanţe în cultura româna de după1989.

                  Ansamblul folcloric ,,Someşul” – al Casei Orăşeneşti de Cultură Beclean are o activitate de câteva decenii în slujba obiceiurilor şi a tradiţiilor româneşti. Întreaga activitate a fost canalizată încă de la înfiinţarea ansamblului pe îndeplinirea acelui deziderat esenţial de păstrare a nestematelor folclorului românesc, cu o preocupare accentuată pentru promovarea folclorului din zona noastră, a plaiurilor someşene.

Ansamblul folcloric al Casei Orăşeneşti de Cultură din Beclean prezintă de fiecare dată în spectacolele sale o mare varietate de cântece şi dansuri populare din diferite regiuni ale ţării. Marea varietate şi valoarea deosebită a programului artistic este dublată de frumoasele costume populare purtate de către membrii ansamblului, pentru fiecare dans există un costum specific regiunii respective. De-a lungul existenţei sale Ansamblul folcloric ,,Someşul” a câştigat numeroase distincţii,premii şi diplome pentru participările sale în diferite festivaluri sau concursuri naţionale sau internaţionale şi a prezentat o serie de spectacole artistice peste hotare care s-au bucurat de un real succes. Dansatorii populari de la Beclean au fost şi sunt ambasadori demni şi apreciaţi ai cântului, folclorului şi portului tradiţional românesc, pe numeroase scene internaţionale.

Orchestra Casei de Cultură –  a susţinut spectacole în Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Turcia , Belgia, Franţa, Italia, Bulgaria, Croaţia şi în multe alte părţi, ducând faima şi frumuseţea cântecului popular românesc peste hotare. A obţinut Marele Premiu la ediţia a – IV-a a Festivalului Cântecului şi Portului Popular – Tulcea.

Sărbătoarea „«Înstruţatul boului» de la Figa – este un spectacol folcloric al încrederii omului în triumful Soarelui a cărui energie dă siguranţa belşugului şi speranţa de bunăstare. Obiceiul este o perpetuare a unor ritualuri mitice din vremea dacilor care atribuiau unor forţe divine puternica revărsare de lumină, căldură şi culoare ce declanşează spre sfârşitul primăverii o fantastică explozie vegetativă care înveseleşte lumea şi sufletul omului. În duminica Rusaliilor, celui mai falnic patruped încornorat din sat i se pune cununa pe creştet, iar apoi este înhămat şi împodobit cu flori şi panglici colorate. După încheierea liturghiei oficiate la Biserica Ortodoxă din localitate, taurul este purtat de feciori de-a lungul satului, de la Biserică până în vârful unui deal, fiind însoţit de fete de măritat, îmbrăcate în straie populare şi de călăreţi costumaţi, de asemenea, în portul de sărbătoare. Când ajung la locul cu pricina, feciorii duc boul înstruţat pe deal, iar apoi pornesc la vale, însoţind animalul împănat. Cam pe la jumătatea drumului, boul este lăsat liber, pentru ca fetele care-l aşteaptă în vale să-l poată atinge. Tradiţia spune că fata care reuşeşte să prindă unul dintre coarnele boului se va mărita prima, în anul respectiv. Ritualul care urmează parcursul deal-vale se repetă de vreo 4-5 ori, după care boul înstruţat este dus în curtea Căminului Cultural din Figa, unde se adună toţi participanţii. În timpul ceremonialului, doi flăcăi cu paparuga la brâu şi cu feţele acoperite aproape în totalitate sunt stropiţi cu galeţi pline cu apă de oamenii care urmăresc obiceiul de pe margine, pentru ca anul să fie unul mănos. Sărbătoarea este anunţată, popularizată şi animată de flăcăi călare, care întrerup din când în când ritualul, trecând în viteză prin mijlocul oamenilor.

Zilele oraşului Beclean – sărbătoare tradiţională, a cărei date de desfăşurare se stabilesc în fiecare an de către Consiliul Local Beclean. Este o sărbătoare anuală, cu durata de trei zile (vineri, sâmbătă, duminică) dedicată primei atestări documentare a oraşului Beclean. În cele trei zile de sărbătoare şi bună dispoziţie, Becleanul găzduieşte o serie de evenimente culturale şi artistice, care atrag an de an tot mai mulţi participanţi, precum şi numeroase spectacole folclorice, concerte de muzică uşoară, cu interpreţi şi formaţii binecunoscute, concursuri şi competiţii sportive.

Festivalul Celtic Transilvania – un eveniment anual complex, unic în România, şi chiar în estul Europei, în care se combină armonios activitățile de reconstituire istorică a perioadei celtice a Transilvaniei, prezentări de aspecte din viaţa dacilor, celţilor, romanilor şi a altor popoare antice, cu spectacole şi concerte de muzică folk, rock și metal. Se desfăşoară anual, în cel de-al treilea weekend al lunii iulie, pe un platou natural, lângă Parcul Balnear Băile Figa.

     Personalităţi – de Beclean sunt legate şi existenţa în istoria culturii şi literaturii române a unor personalităţi de seamă.

Grigore Silaşi (1836-l897), originar din Beclean, fiu al protopopului greco-catolic Vasile Silaşi, preot greco – catolic, filolog şi folclorist român, membru de onoare (1877) al Academiei Române. Între anii 1872–1886 a fost şeful catedrei de limba şi literatură română la Universitatea Francisc Josef din Cluj, primul profesor de limba si literatura româna al Universităţii din Cluj, purtător a1 aspiraţiilor românilor pentru păstrarea limbii şi fiinţei naţionale, el fiind mesagerul doleanţelor românilor la împăratul Francisc Iosif I („Pronunciamentul de la Blaj”) din 1868.

Liviu Maior (n. 1940), istoric, diplomat şi politician român,. ministru al învăţământului între 19921996, senator în legislatura 19962000, ambasador al României în Canada din 2002, personalitate distinsă cîn anul 1993 cu Premiul Academiei Române pentru lucrarea Alexandru Vaida-Voevod între Belvedere şi Versailles ,autor a numeroase lucrări, cărţi şi studii istorice, între care volumul Românii în armata habsburgică. Soldaţi şi ofiţeri uitaţi, Ed. Academiei, Bucureşti 2004.

       Radu Afrim (n. 1969), regizor român, născut la Beclean, unul dintre cei mai renumiţi şi valoroşi regizori de teatru ai României, distins cu numeroase premii naţionle şi internaţionale, între care amintim Premiul pentru Opera Prima acordat de Fundaţia Anonimul în anul 2004, Premiul CultuRAAL pentru originalitate în arta teatrală, primit la Bistriţa  în anul 2004 şi Premiul UNITER pentru cea mai bună regie la piesa Plastilina de Vasili Sigarev, Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, în anul 2006.

Apoi amintim că mama celui mai mare romancier al românilor, Liviu Rebreanu, este originară din Beclean, menţionând şi faptul că prin Beclean au trecut sau au trăit personalităţi de marcă ale istoriei şi culturii româneşti, începând cu Petru Rareş al Moldovei, apoi cu Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Coşbuc, fără să mai vorbim de Liviu Rebreanu şi familia sa.